Grigore Leşe şi Artur Şahnazarian în concert la Sala Radio
Articol editat de Mirabela Afronie, 20 aprilie 2015, 16:45
De la Ararat la Carpaţi
O întâlnire inedită şi specială între muzica tradiţională a două culturi – cea românească şi cea armeană, va avea loc la Sala Radio în concertul intitulat De la Ararat la Carpaţi şi susţinut de doi apreciaţi muzicieni: Grigore Leşe şi Artur Şahnazarian (Armenia). Evenimentul programat joi, 23 aprilie (19:00) este prezentat de Uniunea Armenilor din România şi Ambasada Republicii Armenia, în parteneriat cu Radio România, şi este dedicat marelui compozitor armean, muzician-folclorist si întemeietorul şcolii naţionale armene de compoziţie, Komitas (1869-1935). În 24 aprilie 1915, la începutul Genocidului armenilor, alături de alţi intelectuali armeni din Constantinopol, Komitas a fost arestat de Guvernul Junilor Turci şi deportat, fiind salvat cu greu de la moarte, prin intervenţia misiunilor diplomatice din Imperiul Otoman.
Invitaţi din România şi din Armenia îi vor acompania pe cei doi mari muzicieni şi vor interpreta piese specifice celor două culturi, cea română şi cea armeană, la instrumente tradiţionale şi din voce: Taraful din Băbiciu – Răzvan Roşu (tulnic), Nicolae Juravle (fluier păcurăresc), Petre şi Petrică Zele (ceteră, braci şi ţâpurituri) şi Emmanuel Hovhannisian (duduk, zurna), Avag Margarian (blul, zurna, shvi), Hasmik Baghdasarian (solistă), Tigran Hovhannisian (tmbuk), Arkadi Kocharian (duduk 2).
Un repertoriu bogat vă va purta prin tradiţiile şi obiceiurile celor două culturi: veţi asculta muzică tradiţională armenească – dansuri rituale, cântece de dragoste, obiceiuri de nuntă, cântece de dans, cântece de glumă, de sărbătoare şi pelerinaj etc., dar şi muzică bisericească armeană. În acest frumos dialog intercultural, Grigore Leşe alături de invitaţii săi va „răspunde” cu hori de dor şi dragoste, cântece religioase, momente de improvizaţie.
„Voi aduce o frântură de Românie, de la muzici străvechi din Oaş, în structuri arhetipale, până la muzica de taraf din Oltenia, cu influenţe urbane. Nu vor lipsi zâcălile din fluiere păcurăreşti şi tulnic, din Apuseni, Lăpuş şi nordul Bucovinei, hori în glasuri guturale şi adâncate, ţâpurituri şi semnale uitate de lume”, declară Grigore Leşe despre evenimentul de la Sala Radio.
De la concerte one-man-show, unde interpretează vocal şi instrumental muzică străveche, la spectacole complexe în care foloseşte grupuri vocale, trupe de teatru sau dans contemporan, Grigore Leşe propune o altă abordare a folclorului, prin întoarcerea la arhetip. Datorită vocii sale singulare, cu un timbru tulburător şi unic, a fost invitat să susţină concerte la cele mai importante manifestări culturale de gen, precum Festivalul Vocile Lumii – Bloomington; Smithsonian Folklive Festival – Washington, Festivalul Montmartre – Paris, Fest Der Kontinente – Berlin, Zilele Culturii Române – Madrid; Olimpiada Culturală de la Atena, Festivalul Ţărilor Europei de Est – Montreal, Francophonie Métissée – Paris, Cultrascapes – Basel, Festivalul Miguel Bernal Himenez – Morelia, Mexic, Zilele Culturale ale Băncii Centrale Europene – Frankfurt, Balkan Trafic Festival – Bruxelles, Expoziţiile Mondiale de la Aichi – Japonia, Shanghai – China şi Yeosu – Coreea de Sud. A concertat în catedrale şi prestigioase săli de concert din Suedia, Elveţia, Belgia, Austria, Germania, Spania, Ungaria, Italia, Cipru, Olanda, Franţa, Rusia, Japonia, China, Statele Unite ale Americii. În Rusia a primit premiul Cavalerul de Argint pentru interpretarea din piesa Meşterul Manole, la Festivalul Internaţional de Teatru Cavalerul de Aur, desfăşurat la Teatrul Taganka din Moscova în 2011.
Profesor de etnomuzicologie al Universităţii Bucureşti, realizator de film documentar etno-antropologic pentru Televiziunea Română, Grigore Leşe este primul muzician din România care a adus alături de el în scenă artişti tradiţionali din toată lumea, căutând filonul comun al muzicilor străvechi. Muzica sa se regăseşte pe coloana sonoră a mai multor filme de artă şi documentare (The Pharaon, Gunpowder, Treason and Plot, producţie BBC, documentarul Wild Carpathia, produs de Travel Channel).
Artur Şahnazarian a absolvit Facultatea de Compoziţie, Dirijat şi Muzicologie a Conservatorului de Stat din Erevan. A cules un număr mare de materiale de folclor, fiind un activ ambasador al muzicii şi culturii armene, şi este apreciat ca unul dintre cei mai buni cunoscători ai vieţii şi activităţii lui Komitas. Cu sprijinul Cultural Renaissance şi prin contribuţia mai multor artişti, a înregistrat partituri de valoare ale muzicii monodice populare şi bisericeşti din Armenia (350 de cântece populare, 80 de melodii instrumentale, 80 de cântece bisericeşti) şi a susţinut concerte-prelegeri în România, Ungaria, SUA, Franţa, Germania, Danemarca şi Norvegia.
Printre compoziţiile sale muzicale se regăsesc aranjamente muzicale pentru voce, poemul muzical pentru voce Zanghi, compoziţii pentru pian şi voce, cantata pe motive medievale armeneşti, ritualul precreştin Navasard pentru orchestră şi voce, lucrări pentru pian, muzică corală pe motivele poemul lui Grigor Narekatsi, opera-balet David din Sasun, diverse compoziţii pentru cor ş.a.
Membru în comitetul director al Uniunii Compozitorilor din Armenia, artistul a fost de asemenea preşedinte al juriului pentru numeroase festivaluri şi concursuri şi a organizat diferite concerte şi spectacole muzicale.
Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.
Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.
Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc.
