Luni, 3 mai, în intervalul ora 22:00-24:00,  Radio România Reşiţa vă prezintă două piese de teatru „Agachi Flutur” de Vasile Alecsandri şi „Pacea” de Aristofan.

De la ora 22:00 vom asculta „Agachi Flutur” de Vasile Alecsandri. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Grigore Gonţa.

În distribuţie: Matei Alexandru, Constantin Diplan, Florin Scărlătescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Rodica Mandache, Ludovic Spiesş Mihai Mălaimare, Marian Hudac, Eugenia Maci, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Nicolae Brancomir, Mihai Fotino, Stela Popescu.  Muzica: Alexandru Flechtenmacher. Dirijor: Gelu Solomonescu.

Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic.

 Înregistrare din anul 1978.

„Agachi Flutur”, de Vasile Alecsandri, este un vodevil.

 Scrisă în 1863 (după datarea din manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 3.300), comedia este o localizare a vodevilului L’Avare en gants janues de Labiche şi Anicet Bourgeois (vol. VI al Teatrului complet al lui Labiche, Paris, 1882). A fost reprezentată, fără prea mult succes, la Teatrul din Bucureşti, în stagiunea următoare, 1863-1864. Pentru că nu a indicat modelul, Alecsandri a fost aspru criticat în „Contemporanul”, 1881 (conferă şi Charles Drouhet).

Piesa „Agachi Flutur” a fost publicată în Opere complete, 1875 de Vasile Alecsandri.

De la ora 23:00 vom asculta  „Pacea” de Aristofan. 

Traducerea şi adaptarea radiofonică: Vasile Cambiţi. Regia artistică: Constantin Moruzan.

 În distribuţie: George Calboreanu, Fory Etterle, Aurel Ghiţescu, Nicolae Brancomir, Constantin Guriţă, Constantin Bărbulescu, Ion Pascu, Ion Punea, Ion Focşa, Petre Laurenţiu, Ludovic Antal, Ion Dumitrescu, Tiberiu Simionescu, Cornel Elefterescu, Dan Nicolae, Minel Klepper, Petre Pătraşcu.

Regia tehnică şi muzicală: ing. Lucian Ionescu.

Cel mai important poet comic grec, Aristofan, (cca 445 î.e.n.- cca. 386 î.e.n.) satirizează în comediile sale ( a scris 44, dintre care s-au păstrat integral doar 11), viciile societăţii ateniene din perioada războiului peloponesiac (431-404 î.e.n.). Luînd adesea aspectul unor fantezii alegorice, piesele sale elogiaza pacea, demascându-i pe cei care i se opun (Acharnienii, Pacea, Lysistrata), abordează subiecte politice, criticând conducerea Atenei din acea vreme (Cavalerii, Viespile), ironizează mania atenienilor pentru procese (Păsările) sau ridiculizează educaţia dată de sofişti tineretului (Norii) şi unele aspecte ale vieţii literare (Broaştele).

PACEA

Exasperat de război, viticultorul atenian Trigeu (Trygaios= adunător de roade) pleacă spre cer călare pe un cărăbuş spre a face cunoscute lui Zeus nenorocirile grecilor şi a reduce zeiţa Pacea pe pamânt. Zeii se retraseră însă din Olimp lasându-l în locul lui pe Polemos (Războiul), care a închis Pacea într-o peşteră. Profitând de absenţa Războiului, Trigeu eliberează Pacea cu ajutorul ţăranilor, al negustorilor şi meseriaşilor, al tuturor celor care profită de binefacerile ei şi o aduce pe pamânt, însoţită de Opòra (Recolta) şi Theòria (sărbătoarea recoltei). Trigeu se căsătoreşte cu Opòra.

Piesa este un elogiu adus Păcii.

Audiţie plăcută!

Anca Bica Bălălău

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.