Axinte Frunză – un profet al României Mari

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră absolută, marţi, 11 iulie, între orele 19:00 şi 21:00, la Radio România Cultural, în seria Biografii, memorii, două spectacole-document: Un român la Athos şi Şapte zile în pustia Sfântului Munte, dedicate lui Axinte Frunză – un profet al României Mari.

Articol editat de Valentina Adam, 6 iulie 2017, 12:57

Scenariul radiofonic: Ion Costin Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

În distribuţie: Adrian Păduraru, Mircea Constantinescu, Mihai Bica, Orodel Olaru, Alexandru Nedelcu, Damian Victor Oancea, Gavriil Pinte, Petru Hadârcă, Ion Costin Manoliu, Mirela Georgescu. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi producător: Magda Duţu.

Născut în 1859 la Scorţeni, judeţul Orhei, în Basarabia încorporată Imperiului Ţarisţ Axinte Frunză a studiat la Seminarul Teologic din Chişinău, apoi la Harkov, Odesa şi Kiev. S-a săturat de supravegherea poliţienească pe care i-o aplica Ohrana ţaristă (Serviciile Secrete ale Imperiului Rus) şi a trecut clandestin Prutul în Regatul României. S-a stabilit la Iaşi şi a devenit repede un apreciat profesor de latină. S-a afirmat ca scriitor, traducător şi jurnalist la Viaţa românească; prieten bun cu Cezar Petrescu, Victor Iamandi, Mihai Codreanu, Ionel şi Păstorel Teodoreanu, Ion Petrovici, Demostene Botez, Mihail Sevastos. Pe Calistrat Hogaş l-a avut coleg de dăscălie latinească, prieten şi tovarăş pe drumuri şi poteci de munte.

Contemporanii l-au descris ca un om cu un simţ înnăscut al dreptăţii şi onoarei, cu o cultură rară, delicaţ dar şi foarte ironic, perseverent în lupta împotriva autocraţiei ruseşti. A rămas apropiat şi de prietenii săi basarabeni: Constantin Stere, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Zamfir Ralli-Arbore, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Victor Crăsescu. Axinte Frunză este autorul lucrării România Mare pe care a publicat-o în 1916, în anul intrării ţării noastre în primul război mondial, anticipând formarea României Mari în 1918. A trecut la Domnul în 1933.

Prietenii ieşeni ai lui Axinte Frunză au fost surprinşi în vara anului 1909, aflând că profesorul a plecat în călătorie la Sfântul Munte, din motive deosebite faţă de cele care atrag către Athos marele număr de vizitatori obişnuiţi. Aşadar, nu un pelerinaj la icoane şi lăcaşuri vestite, nu studierea monumentelor de arhitectură şi artă bizantină sau a vechilor manuscrise şi documente din biblioteci. Profesorul Axinte Frunză a avut ca obiective aşezămintele româneşti din Sfântul Munte: schituri, chilii, peşteri şi colibe sihăstreşti. Pustnicii au fost ţinta principală a călătoriei sale. Mărturiile lui ne introduc într-o lume tainică, necunoscută publicului larg.

Scenariile radiofonice Axinte Frunză – un român la Athos şi Axinte Frunză – Şapte zile în pustia Sfântului Munte valorifică aceste mărturii, atât ca informaţie istorică, cât şi ca învăţătură spirituală. Spectacolele radiofonice realizate după cele două scenarii oferă un prilej de a ajunge pe calea undelor acolo unde locuiesc cei „liberi de toate cătuşele pământeşti”, care au dobândit înţelepciunea dumnezeiască.

Luni, 10 iulie, de la ora 9:30, la clubul de la hotelul Ramada Majestic, de pe Calea Victoriei din Bucureşti, în prezenţa actorilor şi a realizatorilor, va avea loc audiţia cu public, în avanpremieră, a acestui spectacol-document.