Ascultă Radio România Reșița Live

150 de ani de la moartea lui Eftimie Murgu: UEMR a realizat o ștampilă filatelică ocazională

Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la trecerea în eternitate a celui care a fost Eftimie Murgu, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița a realizat o ștampila filatelică ocazională cu plic aferent, aprobată de CN Poșta Română prin Federația Filatelică Română și Asociația Filateliștilor din jud. Caraș-Severin. Întreaga corespondență care pleacă de la Oficiul Poștal Reșița 1, marți, 12 mai, va fi obliterată cu această ștampilă ocazională.

Articol editat de Casandra Silitra, 12 mai 2020, 10:19

Așa am putea spune despre cel mai de seamă om al Banatului, astăzi, la 150 de ani de la moartea „căpitanului” bănățenilor (12 mai 1870 – 12 mai 2020). Este nevoie însă, pentru o clipă, să ne ridicăm la înălțimea „omului de la munte”, readucându-l pe Eftimie Murgu în memoria colectivă, mai ales a generațiilor tinere. Așa cum spunea Pavel Bellu, „Tresărim și ne întrebăm: cine a fost Eftimie Murgu?”.

Istoric, profesor de filozofie, doctor în drept, avocat, notar, jurist, cărturar și revoluționar, Eftimie Murgu este personalitatea Banatului cinstită de popor „mai mult decât împăratul”.

Viața lui Eftimie Murgu a avut măriri și decăderi în cei aproape 65 de ani de viață, iar cariera lui, care a început sub auspicii culturale și științifice înălțătoare, nu părea să vestească finalul atât de tragic.

Eftimie Murgu s-a născut la 28 decembrie 1805, în Rudăria, localitate care, astăzi, îi poartă numele. A copilărit la munte și a crescut la munte, de aceea poate a rămas toată viața un „om de la munte”, cu sufletul și caracterul unui om care a împrumutat trăsăturile peisajului curat și dur, fără echivoc între alb și negru, ca ziua și noaptea din succesiunea cărora rezultă timpul – fără timp, așa cum macină morile de la Rudăria, adică eternitatea vieții. În anul 1840, Eftimie Murgu este implicat în mișcarea revoluționară a unei societăți secrete, la care s-au alăturat la scurt timp Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac. Societatea creată în București își propunea instaurarea unei republici democratice „Nova Romana” (România Nouă), egalitatea în fața legii și constituirea unei armate revoluționare. În calitate de inspirator și

organizator, Eftimie Murgu face o propunere interesantă de a împărți locuitorii în două clase, ostași și țărani, ca în granița militară natală din Banat. Odată cu descoperirea societății de către autorități, la 20 octombrie 1840, ca „o alcătuire tainică de rău cugetători”, Eftimie Murgu este singurul anchetat și expulzat din Țara Românească în Imperiul Habsburgic la 14 noiembrie 1840. Prin comportamentul său în mișcarea conspirativă din anul 1840, din Țara Românească, Eftimie Murgu a arătat un nou spirit, cel de revoluționar, favorabil „ridicării poporului de jos”, chiar dacă a respins vărsarea de sânge.

Momentul de vârf al vieții și carierei lui Eftimie Murgu este anul 1848. Eliberat din închisoare chiar în timpul revoluției, la 9 aprilie 1848, se întoarce în Banat și devine conducătorul Revoluției române din Banat de la 1848. La Marea Adunare Națională de pe Câmpia Libertății de la Lugoj, la 15/27 iunie 1848, în fața a peste 10.000 de participanți, Eftimie Murgu este proclamat „CĂPITANUL” Țării Banatului și, totodată, ales deputat în Dieta /Parlamentul de la Budapesta în trei circumscripții deodată: Lugoj, Oravița și Făget. Intrat în parlamentul lui Lajos Kossuth, Eftimie Murgu s-a remarcat ca un foarte bun orator, vorbind într-o limbă maghiară extrem de aleasă, însă dezideratele adunării de la Lugoj din „Petiția neamului românesc din Ungaria și Banat” nu au fost acceptate în ședința din 26 august 1848 a Dietei revoluționare maghiare, când Kossuth – sub motivul unității statului – a respins petiția românilor din Banat. Din acel moment, Eftimie Murgu s-a cufundat în totală tăcere și n-a mai luat cuvântul la nicio dezbatere. 

În anul 1849, la 13 aprilie,  Eftimie Murgu votează în Dietă atât „detronarea habsburgilor”, cât și noua „Lege a naționalităților”  prin care se obțineau anumite drepturi minimale pentru români. După ce a fost votată această lege de către Dieta din Seghedin, Eftimie Murgu pleacă în Ardeal la Avram Iancu pentru a-i duce vestea și noua lege a naționalităților în Ardeal. A fost însă prea târziu: forțele armate imperiale austriece în alianță cu cele ruse au înfrânt revoluția pașoptistă. După reprimarea revoluției, Eftimie Murgu a fost arestat la 1 septembrie 1849 și condamnat la moarte prin spânzurătoare pentru „înaltă trădare față de monarhia habsburgică”. A fost închis inițial la Arad (1849), apoi mutat în închisoarea de la Budapesta (1850) și prin decretul din 25

august 1851 al împăratului Francisc I i-a fost comutată pedeapsa pe patru ani de închisoare și confiscarea bunurilor, fiind trimis la închisoarea Iosefstadt din Boemia. În toamna anului 1853, în luna octombrie, Eftimie Murgu a fost eliberat, însă cei peste 7 ani grei de detenție (1841, 1845-1848, 1849-1853) i-au afectat mult sănătatea, fiind nevoit să se retragă din politică pentru o vreme.

După ieșirea din închisoare, „în dorul după albastrul cerului ce trona deasupra Almăjului, Eftimie Murgu a venit în locul unde s-a născut, luând o gură de sănătate în cheile Rudăriei, ai căror versanți erau pictați cu nuanțele roșiatice ale tufelor de scumpină.” (Dănilă Sitaru)

Bolnav și însingurat, părăsit de prieteni și cuprins de decepțiile vieții, Eftimie Murgu moare la 12 mai 1870, la Budapesta. Este înmormântat la cimitirul Kerepesy. Osemintele îi vor fi  aduse în țară, după 62 de ani, în anul 1932, și reînhumate la cimitirul din Lugoj, prin grija senatorului Coriolan Buracu.  Astăzi, tot prin grija unui deputat cărășean, Ion Tabugan, și a Societății Culturale Țara Almăjului, în Parlamentul României a fost expus permanent bustul lui Eftimie Murgu. Universitatea reșițeană îi poartă numele mentorului Revoluției române pașoptiste, are o minunată „Efigie în bronz a lui Eftimie Murgu” pe fațada clădirii, realizată de Petru Comisarschi, și un „Portret unic în mozaic a lui Eftimie Murgu”  în Aula Magna, realizat de familia Ungar. Rămâne pe bună dreptate ca un mare adevăr afirmația istoricului I.D. Suciu: „Pe Avram Iancu l-a distrus împăratul cu minciuna, pe Murgu, cu închisorile”.

Prof. univ. dr. Gheorghe POPOVICI 

Expoziția „Puntea necreată” la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița – artă conceptuală între uman și inteligența artificială
Cultură marți, 9 septembrie 2025, 19:00

Expoziția „Puntea necreată” la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița – artă conceptuală între uman și inteligența artificială

UPDATE Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița a găzduit marţi, 9 septembrie 2025 un eveniment cultural de excepție, organizat de...

Expoziția „Puntea necreată” la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița – artă conceptuală între uman și inteligența artificială
Eufonia Festival aduce muzica de cameră în două biserici din județele Timiș și Arad
Cultură luni, 8 septembrie 2025, 17:55

Eufonia Festival aduce muzica de cameră în două biserici din județele Timiș și Arad

Festivalul Eufonia 2025 continuă să cucerească publicul cu recitaluri excepționale, desfășurate în locații de patrimoniu cultural și...

Eufonia Festival aduce muzica de cameră în două biserici din județele Timiș și Arad
Festivalul Național Concurs „Mariana Drăghicescu” 2025 – Timișoara și Cornereva găzduiesc ediția a XXIII-a
Cultură luni, 8 septembrie 2025, 06:13

Festivalul Național Concurs „Mariana Drăghicescu” 2025 – Timișoara și Cornereva găzduiesc ediția a XXIII-a

Festivalul Național Concurs „Mariana Drăghicescu” 2025 are loc între 18-21 septembrie, la Timișoara și Cornereva. 18 tineri interpreți...

Festivalul Național Concurs „Mariana Drăghicescu” 2025 – Timișoara și Cornereva găzduiesc ediția a XXIII-a
Documentare în premieră la Timișoara, în proiecții speciale organizate de Marele Ecran și Ceau, Cinema!
Cultură duminică, 7 septembrie 2025, 10:09

Documentare în premieră la Timișoara, în proiecții speciale organizate de Marele Ecran și Ceau, Cinema!

Toamna aduce la Timișoara o serie de documentare românești prezentate în premieră, în cadrul proiectului Ceau, Cineclub!, organizat de...

Documentare în premieră la Timișoara, în proiecții speciale organizate de Marele Ecran și Ceau, Cinema!
Cultură sâmbătă, 6 septembrie 2025, 06:00

Noaptea Muzeelor la Sate 2025 – un eveniment cultural unic în Europa. În Caraş-Severin sunt disponibile 9 locaţii rurale

Pe 6 septembrie 2025, întreaga țară devine scenă pentru Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment cultural de amploare ajuns la cea de-a treia...

Noaptea Muzeelor la Sate 2025 – un eveniment cultural unic în Europa. În Caraş-Severin sunt disponibile 9 locaţii rurale
Cultură vineri, 5 septembrie 2025, 19:26

„Ruga de la Muzeul Satului Bănățean” – duminică, 7 septembrie, tradiție și folclor autentic la Timișoara

Duminică, 7 septembrie 2025, de la ora 17:00, timișorenii și iubitorii de tradiție sunt așteptați la „Ruga de la Muzeul Satului...

„Ruga de la Muzeul Satului Bănățean” – duminică, 7 septembrie, tradiție și folclor autentic la Timișoara
Cultură joi, 4 septembrie 2025, 11:55

Din Banat în Bucovina – calendar cultural german de septembrie

Între 5 și 15 septembrie 2025, comunitatea germană din Banat și Bucovina, împreună cu parteneri locali și instituții culturale, propune un...

Din Banat în Bucovina – calendar cultural german de septembrie
Cultură miercuri, 3 septembrie 2025, 20:41

Festivalul Eufonia 2025: concerte, recitaluri și evenimente educaționale în Timiş şi Arad

Festivalul Eufonia 2025 deschide toamna muzicală cu concerte, recitaluri și evenimente educaționale în Timiş şi Arad. Între 2 și 28...

Festivalul Eufonia 2025: concerte, recitaluri și evenimente educaționale în Timiş şi Arad