În anul 2003, academicianul Virgil Cândea lansa un apel, rămas din păcate fără urmările pe care le-ar fi meritat. „Sunt numeroase alte aspecte ale istoriei tiparului românesc – pentru români şi pentru popoarele ortodoxe din estul Europei şi din Orientul Apropiat – asupra cărora socotim potrivit ca istoricii români să revină sau să le aprofundeze în timpul care ne-a mai rămas până în anul 2008, în aşa fel încât să putem întâmpina cum se cuvine această mare sărbătoare a culturii române.“
În anul 2008 se împlineau 500 ani de la prima tipăritură realizată pe pământ românesc. Trecuse doar o jumătate de secol de când Gutenberg tipărise prima carte. De remarcat şi faptul că Liturghierul lui Macarie, tipărit în 1508, precede cu 20 ani prima tipografie din Transilvania. Macarie nu este român, îşi făcuse ucenicia la Veneţia, la celebrul Aldo Manutius, lucrase apoi în Muntenegru, după care s-a refugiat în Ţara Românească, creând aici caractere tipografice noi, diferite de cele pe care le folosise anterior.
Cea dintâi tipăritură în limba română, cu alfabet chirilic, îi aparţine lui Filip Moldoveanu şi a fost realizată la Sibiu, în 1544 (Catehismul românesc lutheran), dar nu ni s-a păstrat nici un exemplar. Ni s-a păstrat însă Evangheliarul slavo-român, al aceluiaşi Filip Moldoveanul, realizat în jurul anului 1554, deci înainte să îşi înceapă Coresi activitatea tipografică. Analizând limba română folosită, cercetătorii au stabilit că traducerea fusese făcută în Moldova.
Află toată povestea pe siteul eualegromania
