Dromihete, conducătorul geţilor din nordul Dunării, îl înfrânge pe Lisimah, regele Traciei şi fost comandant de oşti în vremea lui Alexandru cel Mare şi îi dă o lecţie punându-l la o masă bogată, în vreme ce el şi ai lui mănâncă la o masă sărăcăcioasă.
Orice şcolar a învăţat despre mândrul şi înţeleptul Dromichaiteş cel dintâi mare rege al geţilor şi trufaşul Lisimah (al cărui nume însemna „cel care pune capăt luptei“, adică „învingătorul“), unul dintre generalii lui Alexandru cel Mare, care şi-au împărţit stăpânirea acestuia după moartea marelui rege. Pe scurţ povestea sună aşa.
Lisimah avea în jur de 60 de ani când a porniţ în 293-292 î.H., o expediţie împotriva lui Dromichaites. O primă campanie, prin anii 300-297 î.H., condusă de fiul său Agatocles împotriva aceluiaşi rege geţ sfârşise printr-o catastrofă. Înţeleptul Dromichaites îl eliberase pe Agatocles şi îl trimisese acasă teafăr şi încărcat cu daruri de preţ. Ajuns la Dunăre, Lisimah a fost întâmpinat de un supus al lui Dromichaiteş care afirma că fugise de la regele get şi dorea să se răzbune conducând-i pe macedoneni pe drumul cel mai scurt la cetatea unde se afla fostul lui stăpân. Numai că fugarul îi aduse pe macedoneni în locuri neprielnice, unde avură de suferit de foame şi de sete. Ajunşi la capătul puterilor, au fost înconjuraţi de geţi şi siliţi să se predea fără luptă. Supuşii lui Dromichaites i-au cerut să le predea pe Lisimah ca să se răzbune pe el. Înţeleptul rege get i-a convins însă că era mai bine să îl lase în viaţă şi să îi demonstreze cât de mult greşise venind să îi cucerească. Drept urmare, i-a invitat pe macedoneni la masă. Pentru ei s-au rânduit tot felul de mâncări alese, servite pe o masă de argint. Macedonenilor li s-a turnat vin în cupe de argint şi de aur, pe câtă vreme Dromichaites şi ai lui beau vinul în pahare de corn şi de lemn. „Pe când băutura era în toi, Dromichaites umplu [cu vin] cornul cel mai mare, îi spuse lui Lisimah «tată» şi îl întrebă care dintre cele două ospeţe i se pare mai vrednic de un rege: al macedonenilor sau al tracilor? La care Lisimah îi răspunse că cel al macedonenilor. «Atunci, zise Dromichaiteş de ce ai lăsat acasă atâtea deprinderi, un trai cât se poate de ademenitor şi o domnie plină de strălucire şi te-a cuprins dorinţa să vii la nişte barbari care au o viaţă de sălbatici, locuiesc într-o ţară bântuită de geruri şi n-au parte de roade îngrijite? De ce te-ai siliţ împotriva firii, să-ţi duci oştenii pe nişte meleaguri în care orice oaste străină nu poate afla scăpare sub cerul liber?»“.
Află toată povestea pe siteul eualegromania
