Considerată a fi o renaştere a naturii, primăvara ne întâmpină cu muguri, flori, un strop de căldură şi câte o zvârcolire a iernii care nu se dă dusă. Oricât s-ar chinui, deznodământul e aproape: zilele sunt mai lungi şi mai călduroase, soarele mai darnic, verdele naturii începe să se arate. Din punct de vedere calendaristic, astăzi este prima zi de primăvară, iar semnele de care aminteam mai devreme, sunt vizibile
Problema e că noi, oamenii, nu suntem natură; noi dominăm natura. Renaşterea noastră e un proces mai amplu, mai complex şi ca urmare mai greu de realizat. De câte ori nu ne-am spus: gata, mă schimb. Posibilităţi avem: primăvara, de Paşti, de Anul Nou, când dăm de câte un necaz… De fiecare dată însă, amânăm; ba nu e momentul oportun, ba mai trebuie să fac asta şi asta şi abia apoi mă mai gândesc…
Spre deosebire de natură, noi suntem complecşi; avem inteligenţă, raţiune, ştim să facem diferenţa între alb şi negru… Şi atunci de ce alegem mereu negrul? Hm, greu de spus. Natura e mai simplă: renaşte, trăieşte, rodeşte şi moare, spre a reînvia în primăvara următoare.
Noi, oamenii, suntem altfel: ne naştem, creştem, rodim şi sub nicio formă nu ne gândim la moarte, pentru că nu intră în opţiunile noastre. Ne credem veşnici, nemuritori, ne considerăm altfel nu numai în comparaţie cu natura, dar şi cu semenii noştri.
Poate că această primăvară ar trebui să aducă un suflu nou şi pentru noi; pentru mentalitatea noastră. Din păcate, toate acestea ar trebui să le trec la capitolul neîmpliniri perpetue. Şi avem atât de multe….
Astăzi ar trebui să lăsăm politicul deoaparte, la fel ca toate celelalte griji ale zilei de mâine şi să ne bucurăm; să ne bucurăm de ghiocei, de mărţişoare, de doamnele care le poartă cu mândrie şi cu dragoste. E prima zi de primăvară. Ar putea fi anotimpul renaşterii noastre.
Ar putea fi dacă ne dorim acest lucru şi dacă vrem cu adevărat ca ea să se producă. Nu trebuie decât să ne-o dorim şi să facem tot ce ţine de noi pentru asta. Pentru început ar trebui să ne curăţim noi de toate tarele adunate peste iarnă ce ne acoperă de mulţi, mulţi, ani. Să încercăm să fim mai buni, mai umani. După ce vom reuşi asta, putem avea pretenţii şi la semenii noştri.
Ar trebui să privim mai atent acest anotimp al renaşterii naturii şi să înţelegem că poate a venit şi momentul renaşterii noastre; ca indivizi şi ca naţiune. Nu trebuie decât să ne-o dorim.
Dan Agache
Sursă foto: micul-dac.ro
