Lacrimi, sânge şi teroare

Au lovit din nou, îndoliind, pentru a câta oară, Europa. Noi i-am primit cu braţele deschise, în speranţa că facem un bine unor refugiaţi. Unor oameni care fug din calea războiului, a terorii, a crimei. Au fugit, ce-i drept, dar au luat cu ei şi moartea, frica, răzbunarea.

Jihadul, războiul sfânt, nu e altceva decât o crimă organizată. Nici vorbă de credinţă, de scrierile Coranului, de sfinţenie până la urmă. Totul se reduce la atacuri sinucigaşe, la teroare şi la cucerirea de noi teritorii. Războiul de astăzi are o altă semnificaţie, pe care noi, europenii nu o înţelegem. Sau ne prefacem că nu o înţelegem.

După Spania, Marea Britanie, Franţa, a venit şi rândul Belgiei. Zeci de morţi, sute de răniţi, o ţară paralizată la propriu şi la figurat, o Europă care nu înţelege ce şi mai ales de ce se întâmplă, tot ceea ce se întâmplă. Politicienii sunt depăşiţi de evenimente, chiar dacă populaţia se uită nedumerită la ei, aşteptând cum ar fi normal, acea siguranţă promisă de fiecare partid european. Serviciile de securitate sunt şi ele depăşite de un duşman complet necunoscut. Dacă până mai ieri puteai să supraveghezi grupurile sau indivizii predispuşi la astfel de gesturi, valul de imigranţi sosiţi pe tărâm european face acest lucru aproape imposibil. Câţi din cei ce au cerut azil în statele vestice ale Europei sunt de fapt terorişti. Sigur nu vom şti niciodată.

Pentru noi, românii, ceea ce se întâmplă acum în Europa, ar trebui să fie o lecţie. Să învăţăm din greşelile altora, aşa cum face un om deştept. Atâta doar că noi nu reuşim să învăţăm nimic nici din propriile greşeli. Aflat în vizită în Turcia, preşedintele Klaus Iohannis, a dat asigurări că cea mai mare moschee din Europa, se va ridica în Bucureşti. Va fi dacă vreţi un fel de Mecca pentru musulmanii tot mai numeroşi aflaţi pe continent. Ne va feri o astfel de clădire de un atentat pus la cale de o mână de descreieraţi? Nici gând. Nu vom face altceva, decât să le dăm prilejul să vină mai mulţi pe meleaguri mioritice.

Acum dacă această moschee, va fi ridicată pentru musulmanii trăitori în România în prezent, nu ar fi nicio problemă. Fiecare om de pe planetă are dreptul să-şi păstreze credinţa, indiferent de locul său într-un moment sau altul. Dar dacă această imensă clădire spirituală va fi pregătiră pentru musulmanii ce vor fi găzduiţi în România ca urmare a acordurilor cu Uniunea Europeană, lucrurile stau puţin diferit.

Vă propun un scenariu: europenii au luat tot, ape, energie, pământ fertil, gaze naturale, tot ceea ce se putea lua. Ne-au luat şi tinerii şcoliţi şi elitele cercetării, tot. Prea mult timp, România nu o să mai reprezinte vre-un interes ca piaţă de desfacere pentru produsele lor. Dar dacă în locul tuturor acestora ne-ar da la schimb câteva milioane de musulmani? Piaţa se va revitaliza, ţara noastră va trebui să importe alte şi alte produse, doar pentru a susţine noii cetăţeni ai republicii. O vreme ne vor ajuta cu bani, mai apoi ne vom îndatora la organismele financiare, iar într-un final ne vor abandona şi vor uita de noi, aşa cum şi noi uităm de o măsea stricată după extracţie.

E doar un scenariu pesimist. Dar dacă privim mai atent la tipul omului politic din România acestor vremuri şi la nepăsarea cu care suportăm tot, parcă realitatea nu e deloc departe de acest scenariu ce pare iniţial utopic.

Dan Agache

sursa foto:romanialibera.ro