De 27 de ani suntem asemeni unei turme de oi, fără baci. Hălăduim din stânga-n dreapta şi-napoi, fără odihnă dar şi fără vreun rost. În lipsa baciului, turma se destramă. Mieii s-au dus care-ncotro, în căutarea unei turme mai frumoase, mai normale. Noi am rămas, atâţi câţi am mai rămas. S-au înmulţit în schimb câinii şi au dat la pace cu lupii, cu urşii. Au dat la pace dar s-au dat şi la noi. Muşcă din oi mai ceva decât animalele sălbatice, de parcă n-am fi crescut la aceeaşi turmă. Muşcă şi râd, promiţând vremuri mai bune, când ne-om găsi baciul. Ne-au luat laptele, ne-au furat mieii care ne-au mai rămas, ne-au luat şi lâna şi ouăle ni le-ar fi luat dacă aveam. Împreună cu lupii, urşii şi toate jivinele adunate pe lângă noi din lumea întreagă, ne mână din mlaştină spre râpă, doar, doar, ne-om rupe gâtul. Dar noi nu şi nu.
S-au înmulţit în schimb măgarii. În lipsa baciului nu mai au ce căra în spinare şi s-au trezit ei păstori. Ne dau indicaţii, ne promit vremuri mai bune, hotărăsc în numele nostru, ne mai mint din când în când şi se fac că nu văd jivinele ce ne înconjoară. Deh, măgari, ce să le ceri.
Am pornit acum 27 de ani de nicăieri şi mergem spre niciunde. Încet, încet se stinge şi luminiţa de la capătul tunelului şi noi tot mai sperăm să găsim drumul spre lumină. O lumină pe care ne-o mai amintim din când în când, tot mai palidă, tot mai departe. Au reuşit să ne ucidă şi speranţa că mâine va fi mai bine. Cine să-i creadă, când noi nu ştim dacă va mai fi un mâine.
Suntem asemeni unei turme, rătăcind în căutarea unui baci. Au venit rând pe rând ba unii, ba alţii, dar s-au dovedit a fi lupi în blană de oaie. Nişte măgari mai emancipaţi, cu aceleaşi obiceiuri: să fure, să tragă de pe noi, să ne jecmănească, să ne vândă păşunile, să distrugă stâna.
Merităm oare asta? Cu siguranţă, pentru că nu suntem altceva decât nişte biete oi proaste, lipsite de apărare, de judecată, de… de tot. Prostia şi tăcerea noastră i-au determinat pe ei să se comporte aşa. Şi noi tăcem ca oile şi îi mai şi lăudăm din când în când. Se mai trezeşte câte unul mai isteţ şi vrea să facă ceva pentru turmă. S-a dovedit că nu are şanse. Îl mănâncă de viu ori îl atrag în turma lor de lupi şi măgari.
Noi rămânem asemeni unei turme de oi proaste şi prostite de atâte ori, behăind la lună, în drumul nostru neobosit dinspre nicăieri, spre niciunde.
Dan Agache
Sursă foto: Academia Catavencu
