„Miros de pâine caldă. Pâinea în Dacia” – o expoziție inedită despre alimentul sacru al dacilor, găzduită la Reșița

[UPDATE] Expoziția itinerantă „Miros de pâine caldă. Pâinea în Dacia” a ajuns în Reșița, aducând în prim-plan o fascinantă călătorie în trecutul civilizației dacice, printr-o prezentare originală a modului în care era cultivat grâul și preparată pâinea în epoca regatului dac. Organizată de Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, în parteneriat cu Muzeul de Istorie și Artă Zalău și Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, expoziția îmbină cercetarea științifică, patrimoniul arheologic și reconstituirea istorică într-o poveste despre alimentul esențial al dacilor.

Istoria pâinii, spusă în 11 secvențe tematice

Articol editat de Gerhard Chwoika, 15 iulie 2025, 19:20 / actualizat: 15 iulie 2025, 20:27

Istoria pâinii, spusă în 11 secvențe tematice

Dr. Iosif Vasile Ferencz, cercetător științific consacrat la Muzeul din Deva, explică:

„Expoziția este structurată în 11 secvențe distincte, fiecare cu rolul de a aduce în fața publicului o nouă fațetă a modului în care dacii produceau și consumau pâinea. De la uneltele fierarului care pregătea sculele agricole, până la procesul de coacere în cuptoare tradiționale, vizitatorii vor descoperi o întreagă cultură construită în jurul grâului și pâinii”.

Parcursul expozițional începe cu atelierul fierarului, unde sunt prezentate unelte esențiale precum barosul, cleștele, sapa sau piese de plug. Urmează secțiuni dedicate recoltării cerealelor – coase, seceri – și modului în care acestea erau păstrate, măcinate și pregătite pentru coacere.

De la lipie dacică la simbol religios

Un punct de atracție este prezentarea cuptoarelor antice, vetrelor și echivalentelor arhaice ale țăstului – capace de lut sub care dacii coceau lipii. Vizitatorii vor afla și despre existența unor instrumente din lemn – cum ar fi lopata de cuptor sau covata de frământat – care nu s-au păstrat, dar a căror existență este dedusă din contextul arheologic.

dr. Ferencz subliniază:

„Pâinea, pentru daci, nu era doar aliment de bază, ci avea și rol ritualic. Deși nu avem rețete scrise, avem ingredientele și uneltele – suficiente pentru a reconstrui procesul de producție. În lumea romană, fermentarea se făcea cu maia sau drojdie, chiar și din secară, iar multe dintre aceste practici se regăsesc și în cultura dacică”.

Reșița găzduiește expoziția într-un spațiu provizoriu

Expoziția este găzduită, temporar, în foaierul Centrului Universitar Babeș-Bolyai din Reșița, în contextul lucrărilor de renovare ale Muzeului Banatului Montan. dr. ist. Livia Magina, directorul instituției culturale din Reșița, a subliniat importanța acestei colaborări:

„Suntem la a patra lună de activitate muzeală în cadrul universității, iar această expoziție aduce în fața publicului reșițean nu doar o colecție impresionantă de artefacte arheologice, ci și o reflecție profundă asupra valorii pâinii în viața oamenilor de-a lungul timpului. Trăim vremuri în care uneori uităm cât de prețios este acest aliment. Pâinea a evoluat de la simplul amestec de apă și făină, la produsele complexe din zilele noastre – cu semințe, condimente și forme variate”.

Pâinea, simbol al hranei și al rugăciunii

În contextul actual, expoziția reamintește rolul central pe care pâinea îl are în viața umană, de la alimentul ritualic al dacilor, până la expresii de spiritualitate precum rugăciunea „Pâinea noastră cea de toate zilele”.

„Expoziția este și un semn de întrebare asupra relației noastre cu hrana. În trecut, obținerea pâinii presupunea efort, pricepere și respect față de natură. Astăzi, când avem pâine la îndemână, poate ar trebui să ne amintim mai des de parcursul ei istoric și cultural”, a mai adăugat dr. Magina.

Când și unde poate fi vizitată expoziția

Expoziția „Miros de pâine caldă. Pâinea în Dacia” poate fi vizitată timp de o lună, în foaierul Centrului Universitar „Babeș-Bolyai” din Reșița. Este o oportunitate unică pentru publicul larg, pasionații de istorie, etnografie și gastronomie tradițională să descopere cum era produs și perceput un aliment fundamental din cele mai vechi timpuri.

***

Vernisajul expoziției „Miros de pâine caldă – Pâinea în Dacia” la Reșița. O incursiune în istoria grâului și a pâinii din perioada dacică până astăzi

Muzeul Banatului Montan din Reșița invită publicul marți, 15 iulie 2025, de la ora 14.00, la vernisajul expoziției „Miros de pâine caldă – Pâinea în Dacia”, care va avea loc în foaierul Centrului Universitar al Universității „Babeș-Bolyai” din Reșița.

Evenimentul face parte dintr-un proiect cultural de anvergură, realizat în colaborare cu instituții muzeale și academice de prestigiu din România: Muzeul Satului Bănățean (Timișoara), Muzeul de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Universitatea de Vest din Timișoara, precum și cu sprijinul Institutului de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca.

Pâinea – mai mult decât un aliment de bază

Pentru omul contemporan, pâinea este adesea percepută ca simplu suport pentru alte alimente – șuncă, cașcaval sau salam. Dar această perspectivă modernă este departe de realitatea istorică. Timp de milenii, pâinea a fost un element central al alimentației, dar și un simbol al puterii, al stabilității sociale și al statutului economic.

De-a lungul istoriei, lupte pentru existență, războaie de succesiune sau răsturnări de guverne au fost influențate, direct sau indirect, de accesul la pâine. Acest aliment esențial a inspirat inovații tehnologice, a reflectat inegalități sociale și a declanșat crize de sănătate sau de alimentație. În acest sens, pâinea devine o oglindă a societății – reflectând agricultura, consumul, politica și relațiile sociale dintr-o epocă.

„Pâinea în Dacia” – o reconstituire arheologică și culturală

Expoziția de la Reșița propune o călătorie în trecut, în vremurile Regatului Dac, prin intermediul vestigiilor arheologice și al cercetărilor istorice. Vizitatorii vor putea descoperi cum era preparată pâinea în Dacia, care erau metodele de cultivare și prelucrare a cerealelor, dar și ce rol avea acest aliment în viața de zi cu zi a dacilor.

Demersul expozițional își propune să răspundă unor întrebări esențiale:

• Ce înseamnă pâinea într-un context istoric?
• Cum influența lipsa sau abundența ei echilibrul social și politic?
• Ce ne spun descoperirile arheologice despre obiceiurile alimentare ale dacilor?

De la seceri de fier la amintiri

În ultimele decenii, tradițiile legate de cultivarea și recoltarea grâului – precum secerișul manual sau frământatul pâinii în gospodăriile rurale – au fost tot mai mult abandonate, înlocuite de procese industrializate. În acest context, expoziția capătă o valoare documentară și educativă, aducând în prim-plan memoria colectivă legată de un gest simplu, dar esențial: frământarea pâinii.

„Miros de pâine caldă – Pâinea în Dacia” este mai mult decât o expoziție – este o lecție de istorie, antropologie și civilizație, care relevă importanța unui aliment ce a modelat epoci și a influențat imperii„, a precizat pentru Radio Reşiţa, dr. ist. Livia Magina – directorul Muzeului Banatului Montan:

Intrarea este liberă, iar organizatorii vă așteaptă să redescoperiți împreună simbolismul și complexitatea pâinii, din Dacia antică până în prezent.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro