Ascultă Radio România Reșița Live

Se împlinesc 150 de ani de la naşterea pionierului aviaţiei mondiale Traian Vuia

S-a născut Traian Vuia, la 17 august, 1872, inginer şi inventator, considerat pionierul aviaţiei româneşti şi mondiale, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17.VIII.1903) care, la 18 martie 1906, s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său. A folosit pentru prima oară în lume un tren de aterizare cu pneuri la roţi, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la mişcarea de Rezistenţă, fiind preşedintele Frontului Naţional Român din Franţa.

Se împlinesc 150 de ani de la naşterea pionierului aviaţiei mondiale Traian Vuia

Articol editat de Radio Resita, 17 august 2022, 07:09

În ziua de 1 iulie 1902, el sosea la Paris, aducând în bagajele sale proiectul unui original „aeroplan-automobil”, conceput în perioada studenției, și macheta aferentă, realizată pe parcursul ultimelor douăsprezece luni. În iarna lui 1902/1903, Vuia începe construcția aparatului, perfecționând până în minime detalii planurile originale la care lucrase cu un an înainte la Lugoj. Se lovește din nou de probleme de natură financiară, dar reușește să le depășească, ajutat și de mentorul său Coriolan Brediceanu. În toamna lui 1904 începe să-și construiască și un motor, tot invenție personală. În acelaşi an, obține un brevet pentru această invenție în Marea Britanie. Întreaga parte mecanică e terminată în februarie 1905. Aparatul este gata în decembrie, după ce i se montează motorul, și este numit Vuia I, poreclit Liliacul, din cauza formei sale. Avea prevăzută o greutate totală de 250 kg, o suprafață de susținere de 14 m² și un motor de 20 CP. Primele experimente au început în 1905, ca pe un automobil, cu aripile demontate, pentru a căpăta experiență în manevrarea lui.

Pe 18 martie 1906, la Montesson, lângă Paris, aparatul Vuia 1 a zburat pentru prima dată. După o accelerație pe o distanță de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălțime de aproape un metru, pe o distanță de 12 m, după care paletele elicei s-au oprit, iar avionul a aterizat.

Multe ziare din Franţa, Sua şi Marea Britanie au scris despre primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie și aterizare. De atunci a fost scoasă în evidență și propagată ideea că Vuia a reușit cu aparatul său să decoleze de pe o suprafață plată, folosind numai mijloace proprii, „la bord”, fără „ajutor extern” (pantă, cale ferată, catapultă, etc.). Totuși, au fost și mai există multe contradicții și dezbateri asupra definiției de primul aeroplan.

În continuare va mai breveta și construi diferite invenții, spre exemplu un generator de abur în 1925, sau două elicoptere între 1918 și 1922. La 3 septembrie 1950 se stinge din viață la Bucureşti. Este înmormântat la cimitirul Bellu din din București.

A fost ales membru de onoare al Academiei Române, pe 27 mai 1946.

O dupa-amiază la Teatrul de Vest, pentru toate vârstele!
Cultură vineri, 18 septembrie 2026, 15:39

O dupa-amiază la Teatrul de Vest, pentru toate vârstele!

Teatrul de Vest ridică, sâmbătă, 19 septembrie de la ora 17:00, cortina pentru toate vârstele cu un spectacol sensibil, frumos și educativ,...

O dupa-amiază la Teatrul de Vest, pentru toate vârstele!
Patrimoniul Banatului de Munte ajunge la Torino. Muzeul din Caransebeș participă la Festivalul „Comoara Străbunilor”
Cultură joi, 17 septembrie 2026, 18:15

Patrimoniul Banatului de Munte ajunge la Torino. Muzeul din Caransebeș participă la Festivalul „Comoara Străbunilor”

Participarea muzeului este realizată cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin și reprezintă o oportunitate de promovare a patrimoniului...

Patrimoniul Banatului de Munte ajunge la Torino. Muzeul din Caransebeș participă la Festivalul „Comoara Străbunilor”
De ziua ei, prof. Ana Kremm şi-a prezentat noua carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița
Cultură miercuri, 16 septembrie 2026, 18:00

De ziua ei, prof. Ana Kremm şi-a prezentat noua carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița

 Ana Kremm, întâlnire cu cititorii la Biblioteca Germană Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița a găzduit, miercuri, 16...

De ziua ei, prof. Ana Kremm şi-a prezentat noua carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița
Reșița, prin Maia Truțulescu, pe simezele naționale!
Cultură miercuri, 16 septembrie 2026, 12:23

Reșița, prin Maia Truțulescu, pe simezele naționale!

Artistul plastic Maia Truțulescu pe simeze într-o companie națională elegantă la Glogova Art Project – Salon Boieresc, care reunește lucrări...

Reșița, prin Maia Truțulescu, pe simezele naționale!
Cultură miercuri, 16 septembrie 2026, 06:10

Banatul Montan Film Festival ajunge la Lugoj. Patru seri de film românesc, muzică și prelegeri la Casa Bredicenilor

Banatul Montan Film Festival ajunge la Lugoj, unde, în perioada 17–20 septembrie 2026, publicul este invitat la patru seri dedicate filmului...

Banatul Montan Film Festival ajunge la Lugoj. Patru seri de film românesc, muzică și prelegeri la Casa Bredicenilor
Cultură marți, 15 septembrie 2026, 17:06

„Dincolo de cer / Înteal o cĕrii / Jenseits des Himmels”: Luminița Mihai Cioabă își prezintă noua carte la Reșița

Evenimentul are loc de la ora 16:30, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița, în cadrul programului „La mijloc de răpciune, sub...

„Dincolo de cer / Înteal o cĕrii / Jenseits des Himmels”: Luminița Mihai Cioabă își prezintă noua carte la Reșița
Cultură marți, 15 septembrie 2026, 13:00

„La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii” – expoziție de acuarelă la Reșița

Evenimentul, intitulat „La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii”, propune publicului o întâlnire cu pictura și cu universul artistic al...

„La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii” – expoziție de acuarelă la Reșița
Cultură sâmbătă, 12 septembrie 2026, 12:56

Atmosferă de rugăciune prin melos bizantin, la Episcopia Caransebeșului

Curtea interioară a Episcopiei Caransebeșului a fost, vineri seara, locul unei întâlniri între muzică, tradiție și rugăciune. Sute de oameni...

Atmosferă de rugăciune prin melos bizantin, la Episcopia Caransebeșului