Ascultă Radio România Reșița Live

Scriitorul Varujan Vosganian este noul preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România

Din cauza decesului, din 23 martie, al regretatului Nicolae Manolescu, postul de președinte al Uniunii Scriitorilor din România a rămas vacant.
În urma alegerilor pentru un nou președinte, scriitorul Varujan Vosganian- prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România din 2005- a întrunit numărul de voturi pentru ocuparea acestui post.
„Alegeri la Uniunea Scriitorilor din România. Noul preşedinte este domnul Varujan Vosganian, membru al Filialei Bucureşti Poezie, cu 660 de voturi din 740 de voturi exprimate”, a anunţat Uniunea, într-o postare pe pagina de Facebook.
Varujan Vosganian este economist, om politic și scriitor român de origine armeană.
Varujan Vosganian s-a născut pe 25 iulie 1958 la Craiova într-o familie de etnie armeană, supraviețuitoare a Genocidului comis împotriva armenilor din Imperiul Otoman între anii 1915-1923. Bunicii după tată, Garabet și Arșaluis Vosganian proveneau din Afion Karahisar, respectiv Constantinopol (Istanbulul de astăzi din Turcia, de unde a pornit planul Genocidului: în 24 aprilie 1915, au fost arestați și mai târziu uciși sute de intelectuali armeni), un oraș cu o comunitate armeană numeroasă și importantă. Familia bunicului după mamă, Setrak Melikian, era originară din Urmia, Persia, dar s-a mutat în secolul al XVIII-lea în vechiul oraș armenesc Karin (Erzurum de astăzi, care se află în estul Turciei). Familia bunicii după mamă, Sofia Melikian s-a refugiat la Ruse, Bulgaria, după masacrele din Imperiul Otoman din 1895.
Vosganian și-a petrecut copilăria și adolescența în orașul Focșani, unde se stabiliseră bunicii lui după tată. Amintirile copilăriei constituie punctul de plecare al cunoscutului său roman „Cartea șoaptelor”.
După finalizarea studiilor medii la Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani, a absolvit Facultatea de Comerț din cadrul Academiei de Studii Economice din București (1982, ca șef de promoție) și Facultatea de Matematică a Universității București (1991). Obține în 1998 titlul de doctor la Academia de Studii Economice din București, cu o temă privind reforma piețelor financiare.
După absolvire și până decembrie 1989 Vosganian a lucrat ca economist la Centrala Berii și Vinului din București.
Între anii 1978-1991, a predat cursuri la Școala duminicală de limbă, istorie și cultură armeană din București. Ultima școală armeană autorizată de oficialități fusese închisă în 1962. „Datorez cunoașterea aprofundată a limbii armene educației primite în familie, în special de la bunicul Garabet. Fără să fi fost elev la vreo școală armeană, am devenit profesor, spune Vosganian. Și adaugă: În același timp eu sunt și armean și român. Cu mare mândrie reprezint poporul armean în România, dar în străinătate eu reprezint România”.
Vorbește fluent limbile armeană, engleză, franceză, italiană și spaniolă.
Este căsătorit cu Mihaela Vosganian, profesor universitar, compozitoare de muzică simfonică și are o fiică, Armine, actriță și regizor de film.

Scriitorul Varujan Vosganian este noul preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România

Articol editat de Anca Bălălău, 26 iunie 2024, 17:17

UZPR și CNR UNESCO au marcat Ziua Mondială a Libertății Presei 2026
Cultură miercuri, 6 mai 2026, 10:40

UZPR și CNR UNESCO au marcat Ziua Mondială a Libertății Presei 2026

Masa rotundă „Presa de-a lungul timpului” a adus în prim-plan libertatea de informare, responsabilitatea publică și provocările...

UZPR și CNR UNESCO au marcat Ziua Mondială a Libertății Presei 2026
Ziua Națională a Portului Tradițional, sărbătorită la Caransebeș prin parade și spectacole folclorice
Cultură marți, 5 mai 2026, 13:35

Ziua Națională a Portului Tradițional, sărbătorită la Caransebeș prin parade și spectacole folclorice

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș organizează, joi, 7 mai 2026, un eveniment special dedicat Zilei...

Ziua Națională a Portului Tradițional, sărbătorită la Caransebeș prin parade și spectacole folclorice
Concert instrumental în aer liber în Băile Herculane: Fanfara „Emanuel” Oradea aduce muzica în Parcul Vicol
Cultură marți, 5 mai 2026, 12:00

Concert instrumental în aer liber în Băile Herculane: Fanfara „Emanuel” Oradea aduce muzica în Parcul Vicol

Concert instrumental în aer liber în Băile Herculane: Fanfara „Emanuel” Oradea aduce muzica în Parcul Vicol Băile Herculane devine, în...

Concert instrumental în aer liber în Băile Herculane: Fanfara „Emanuel” Oradea aduce muzica în Parcul Vicol
Teatrul Național Timișoara are un nou manager!
Cultură luni, 4 mai 2026, 17:23

Teatrul Național Timișoara are un nou manager!

Luna mai a debutat, la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, cu un nou manager interimar, actorul Ion Rizea, cel care a făcut,...

Teatrul Național Timișoara are un nou manager!
Cultură sâmbătă, 2 mai 2026, 14:54

Teatrul de Vest propune duminică un spectacol al unui laureat Nobel, Dario Fo!

Teatrul de Vest vă invită în prima duminică a lunii mai, 𝟑 𝐦𝐚𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟗:𝟎𝟎, la...

Teatrul de Vest propune duminică un spectacol al unui laureat Nobel, Dario Fo!
Cultură vineri, 1 mai 2026, 08:00

Basmul „𝐅𝐚𝐭𝐚 𝐛𝐚𝐛𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐟𝐚𝐭𝐚 𝐦𝐨𝐬̦𝐮𝐥𝐮𝐢” într-o adaptare modernă pe scena Teatrului de Vest

Teatrul de Vest prezintă premiera spectacolului „𝐅𝐚𝐭𝐚 𝐛𝐚𝐛𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐟𝐚𝐭𝐚...

Basmul „𝐅𝐚𝐭𝐚 𝐛𝐚𝐛𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐟𝐚𝐭𝐚 𝐦𝐨𝐬̦𝐮𝐥𝐮𝐢” într-o adaptare modernă pe scena Teatrului de Vest
Cultură miercuri, 29 aprilie 2026, 19:28

Simpozion internațional la Reșița de Ziua Libertății Presei, pe 3 mai 2026

Reșița va găzdui, în data de 3 mai 2026, un Simpozion Internațional dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei, eveniment organizat de CPE...

Simpozion internațional la Reșița de Ziua Libertății Presei, pe 3 mai 2026
Cultură marți, 28 aprilie 2026, 19:36

Reșița îşi onorează personalităţile printr-o statuie dedicată autorului primei enciclopedii românești, Corneliu Diaconovici

Reșița continuă demersurile de promovare a valorilor naționale și locale, aducând în prim-plan personalități care au marcat istoria și...

Reșița îşi onorează personalităţile printr-o statuie dedicată autorului primei enciclopedii românești, Corneliu Diaconovici