Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Romeo şi Julieta SECOLULUI XXI: Ştefan Augustin Doinaş şi Irinel Liciu!

Motto: „Ţărâna-i mama firii şi sicriul, ea face din ce-i mort să nască viul ”. William Shakespeare

Articol editat de Radio Resita, 26 aprilie 2021, 14:00 / actualizat: 26 aprilie 2021, 16:58

Ştefan Augustin Doinaş s-a născut pe 26 aprilie 1922, în  județul Arad  şi s-a stins la 80 de ani, în Bucureşti.

A debutat în 1939, cu o poezie, în Jurnalul literar, câștigând apoi, cu volumul „Alfabet poetic”, în 1947, premiul Eugen Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale.

În anul 1957, Doinaș a fost condamnat la închisoare pentru „omisiune de denunț”. Marcel Petrișor era cel pe care Doinaș nu-l denunțase. Acesta făcuse o vizită la redacția revistei „Teatrul” și le-a spus tuturor la plecare să vină a doua zi în Piata Universității la un miting anticomunist. După ce Marcel Petrișor a fost arestat și a denunțat pe cei care se aflau prezenți când vorbise despre manifestație, Ștefan Augustin Doinaș a fost arestat. Irinel Liciu l-a scos din închisoare. După eliberare la 8 aprilie 1958 s-au căsătorit.

Abia în 1978 a  reușit  să-și publice volumul „Alfabet poetic”.

Lui Doinaş, guvernul comunist i-a interzis până în anul  1963 să reintre în viața literară. După 1989 a devenit  membru al Academiei Române datorită  activităţi sale  literare, care a  acoperit  toate genurile, meritele sale culturale și literare i-au fost astfel  recunoscute din plin, poetul devenind academician în anul 1992.

Alexandru Paleologu şi alte personalităţi din lumea universitară românească l-au propus, în anul 1992, pe lista pentru Nobelul literar.

Destinul iubirii:

Dacă v-aș spune că Ştefan Popa şi Silvia Lia Voicu, au trăit „o dragoste la prima vedere” ce a durat 42 de ani, ați considera un simplu fapt divers, despre care nu există interes sau poate mult prea puțin.

„Toată viaţa noastră nu facem altceva decât să interpretăm cuvinte. Noi pe ale altora, alţii pe-ale noastre. Şi cum să nu te gândeşti la ele, cum să-ţi fie indiferente, când urmele lor sunt de neşters? Suntem singuri! Și când te naști, și când pieri… ești singur. Deci ambele capete ale vieții sunt ale singurătății”, afirma o altă personalitate a culturii române, dar cine sunt Eroii secolului XX, care asemeni personajelor shakesperiene ,Romeo și Julieta, au trăit o mare iubire și au plecat împreună spre lumea fără de dor și suferință?

El poet, ea balerină, recunoscute personalități în domeniile lor.

Ani de zile, după căsătorie, am fost prinţ consort. Nevastă-mea, Irinel Liciu, fiind prim-balerină la Opera din Bucureşti, pur şi simplu m-a întreţinut. Aveam interdicţie de a publica şi toate uşile îmi erau închise. Mergeam să îmi aştept soţia la Operă, după repetiţii, iar portarul mă striga «domnul Irinel»“, mărturisea poetul  îndrăgostit şi mândru totodată.

Ştefan Augustin Doinaş  şi Irinel Liciu sunt prin viaţa lor, prin moartea lor,  protagoniştii  tragediei shakesperiene „Romeo şi Julieta“ din secolul XXI. Cu singura deosebire că  Marele Dramaturg din Cer le-a dat şansa să întregească un destin prin iubirea lor, pâna în amurgul vieţii, timp de 42 de ani.

El, Poet, ea fost prim-solistă a Operei din București timp de două decenii, în perioada 1950 – 1970. A interpretat pe parcursul întregii cariere majoritatea rolurilor din baletele clasice și spre final a abordat dansul contemporan.

Dar are iubirea vârsta? Are poezia cuvinte? Sau toate ţin de alcătuirea fragilităţii sufleteşti ,expusă în bazarul vieţii pâna la închidere?

„Ţărâna-i mama firii şi sicriul, ea face din ce-i mort să nască viul ”, perora William Shakespeare,în „Romeo şi Julieta”.

Au  trăit împreună, au murit împreună. Irinel Liciu nu a putut să-l lase să plece singur, nu a putut să rămână orfană în Iubire!

„Domnul meu și Dumnezeul meu, iarta-mă! Doinas, dulcele meu, o prea mare iubire ucide” , a scris pe biletul de adio , Irinel Liciu.

Locul, în veşnicia IUBIRII, s-a străduit să-l păstreze cerându-şi iertare Dvinităţii si lui Doinaş. Sinuciderea  ei a fost ultimul dans cu viaţa şi cu moartea la un loc… Julieta a dansat  -Moartea Lebedei- şi a murit. Romeo  a ridicat-o de pe scena singurătăţii şi a luat-o lânga el, având îngăduinţa Creatorului…

Un Romeo de 80 de ani şi o Julietă de 74 de ani, un fel de bunici ai  eroilor shakesperieni, au rămas în povestea veacurilor prin marea lor iubire, prin tragismul morţii lor…

Ştefan Augustin Doinaş  şi  Irinel Liciu au fost înmormântaţi împreună în Cimitirul Bellu. O placă de comemorare semnată de fostul partener de scenă al lui Irinel Liciu, Gabriel Popescu, vorbeşte despre  Iubirea lor de dincolo de moarte. Se cade a le duce povestea mai departe:

„Astăzi nu mai cântăm, nu mai zâmbim.Stând la început de anotimp fermecat, astăzi ne despărţim cum s-au despărţit apele de uscat!” … cu siguranţă că această poezie premonitorie nu-i dat oricui să o împlinească, dar are iubirea vârsta?

Are poezia cuvinte? Sau toate ţin de alcătuirea fragilităţii sufleteşti ,expusă în bazarul vieţii pâna la închidere?

Epilog: „Mi s-a spus c-ai murit,iubito,mi s-a şoptit grav. Poate oamenii s-au mirat foarte când am răspuns: -Atât de curând?… şi-am continuat să fumez deasupra unei partide pierdute de şah.  Ştefan Augustin Doinaş 

 

Anca Bica Bălălău

Baiba Skride vine pentru prima dată la Timișoara. Concert cu vioara Stradivarius la Eufonia Festival 2026
Cultură vineri, 11 septembrie 2026, 14:38

Baiba Skride vine pentru prima dată la Timișoara. Concert cu vioara Stradivarius la Eufonia Festival 2026

Una dintre cele mai apreciate violoniste ale scenei internaționale, Baiba Skride, va concerta pentru prima dată la Timișoara. Artista va urca pe...

Baiba Skride vine pentru prima dată la Timișoara. Concert cu vioara Stradivarius la Eufonia Festival 2026
Evenimente culturale în Caraș-Severin, 11–18 septembrie 2026. Programul manifestărilor
Cultură joi, 10 septembrie 2026, 19:25

Evenimente culturale în Caraș-Severin, 11–18 septembrie 2026. Programul manifestărilor

Programul include expoziții, lansări și prezentări de carte, conferințe, momente muzicale, dansuri populare și manifestări dedicate unor...

Evenimente culturale în Caraș-Severin, 11–18 septembrie 2026. Programul manifestărilor
Pavilionul Ofițeresc din Caransebeș – trecut, restaurare și renaștere. Conferință dedicată patrimoniului, pe 11 septembrie
Cultură joi, 10 septembrie 2026, 13:36

Pavilionul Ofițeresc din Caransebeș – trecut, restaurare și renaștere. Conferință dedicată patrimoniului, pe 11 septembrie

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș organizează vineri, 11 septembrie 2026, de la ora 17.00, conferința...

Pavilionul Ofițeresc din Caransebeș – trecut, restaurare și renaștere. Conferință dedicată patrimoniului, pe 11 septembrie
„File de tradiție”, expoziția lui Denis Țară readuce tradițiile românești în atenția publicului reșițean
Cultură marți, 8 septembrie 2026, 20:43

„File de tradiție”, expoziția lui Denis Țară readuce tradițiile românești în atenția publicului reșițean

Expoziția poate fi vizitată până în 18 septembrie 2026, în foaierul Centrului Universitar UBB Reșița. Publicul reșițean a avut ocazia să...

„File de tradiție”, expoziția lui Denis Țară readuce tradițiile românești în atenția publicului reșițean
Cultură marți, 8 septembrie 2026, 18:18

Regizorul Iura Luncaşu „recidivează” la Reşiţa!

Regizorul laureat al Premiilor GOPO, pentru filmul ’’Ghinionistul’’, filmul românesc cu cele mai mari încasări în cinematografele...

Regizorul Iura Luncaşu „recidivează” la Reşiţa!
Cultură marți, 8 septembrie 2026, 17:19

Expoziție foto-documentară la Muzeul Regiunii Porților de Fier: 130 de ani de la inaugurarea Canalului Navigabil SIP

Expoziția reunește peste 200 de imagini fotografice și documente care ilustrează transformarea Dunării și dezvoltarea navigației în zona...

Expoziție foto-documentară la Muzeul Regiunii Porților de Fier: 130 de ani de la inaugurarea Canalului Navigabil SIP
Cultură marți, 8 septembrie 2026, 11:10

Germanii din Caraș-Severin, la Szuloki Falunap 2026. Artiștii reșițeni au reprezentat Banatul Montan în Ungaria

O delegație culturală a Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin a participat, în perioada 4–6 septembrie 2026, la „Szuloki...

Germanii din Caraș-Severin, la Szuloki Falunap 2026. Artiștii reșițeni au reprezentat Banatul Montan în Ungaria
Cultură vineri, 4 septembrie 2026, 20:08

Casă memorială în Gârbovăț: dezvelirea şi sfinţirea plăcii dedicate locului naşterii academicianului Păun Ion Otiman

Pe fațada imobilului a fost amplasată o placă din marmoră care marchează legătura dintre localitatea natală și una dintre cele mai importante...

Casă memorială în Gârbovăț: dezvelirea şi sfinţirea plăcii dedicate locului naşterii academicianului Păun Ion Otiman