Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Romeo şi Julieta SECOLULUI XXI: Ştefan Augustin Doinaş şi Irinel Liciu!

Motto: „Ţărâna-i mama firii şi sicriul, ea face din ce-i mort să nască viul ”. William Shakespeare

Articol editat de Radio Resita, 26 aprilie 2021, 14:00 / actualizat: 26 aprilie 2021, 16:58

Ştefan Augustin Doinaş s-a născut pe 26 aprilie 1922, în  județul Arad  şi s-a stins la 80 de ani, în Bucureşti.

A debutat în 1939, cu o poezie, în Jurnalul literar, câștigând apoi, cu volumul „Alfabet poetic”, în 1947, premiul Eugen Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale.

În anul 1957, Doinaș a fost condamnat la închisoare pentru „omisiune de denunț”. Marcel Petrișor era cel pe care Doinaș nu-l denunțase. Acesta făcuse o vizită la redacția revistei „Teatrul” și le-a spus tuturor la plecare să vină a doua zi în Piata Universității la un miting anticomunist. După ce Marcel Petrișor a fost arestat și a denunțat pe cei care se aflau prezenți când vorbise despre manifestație, Ștefan Augustin Doinaș a fost arestat. Irinel Liciu l-a scos din închisoare. După eliberare la 8 aprilie 1958 s-au căsătorit.

Abia în 1978 a  reușit  să-și publice volumul „Alfabet poetic”.

Lui Doinaş, guvernul comunist i-a interzis până în anul  1963 să reintre în viața literară. După 1989 a devenit  membru al Academiei Române datorită  activităţi sale  literare, care a  acoperit  toate genurile, meritele sale culturale și literare i-au fost astfel  recunoscute din plin, poetul devenind academician în anul 1992.

Alexandru Paleologu şi alte personalităţi din lumea universitară românească l-au propus, în anul 1992, pe lista pentru Nobelul literar.

Destinul iubirii:

Dacă v-aș spune că Ştefan Popa şi Silvia Lia Voicu, au trăit „o dragoste la prima vedere” ce a durat 42 de ani, ați considera un simplu fapt divers, despre care nu există interes sau poate mult prea puțin.

„Toată viaţa noastră nu facem altceva decât să interpretăm cuvinte. Noi pe ale altora, alţii pe-ale noastre. Şi cum să nu te gândeşti la ele, cum să-ţi fie indiferente, când urmele lor sunt de neşters? Suntem singuri! Și când te naști, și când pieri… ești singur. Deci ambele capete ale vieții sunt ale singurătății”, afirma o altă personalitate a culturii române, dar cine sunt Eroii secolului XX, care asemeni personajelor shakesperiene ,Romeo și Julieta, au trăit o mare iubire și au plecat împreună spre lumea fără de dor și suferință?

El poet, ea balerină, recunoscute personalități în domeniile lor.

Ani de zile, după căsătorie, am fost prinţ consort. Nevastă-mea, Irinel Liciu, fiind prim-balerină la Opera din Bucureşti, pur şi simplu m-a întreţinut. Aveam interdicţie de a publica şi toate uşile îmi erau închise. Mergeam să îmi aştept soţia la Operă, după repetiţii, iar portarul mă striga «domnul Irinel»“, mărturisea poetul  îndrăgostit şi mândru totodată.

Ştefan Augustin Doinaş  şi Irinel Liciu sunt prin viaţa lor, prin moartea lor,  protagoniştii  tragediei shakesperiene „Romeo şi Julieta“ din secolul XXI. Cu singura deosebire că  Marele Dramaturg din Cer le-a dat şansa să întregească un destin prin iubirea lor, pâna în amurgul vieţii, timp de 42 de ani.

El, Poet, ea fost prim-solistă a Operei din București timp de două decenii, în perioada 1950 – 1970. A interpretat pe parcursul întregii cariere majoritatea rolurilor din baletele clasice și spre final a abordat dansul contemporan.

Dar are iubirea vârsta? Are poezia cuvinte? Sau toate ţin de alcătuirea fragilităţii sufleteşti ,expusă în bazarul vieţii pâna la închidere?

„Ţărâna-i mama firii şi sicriul, ea face din ce-i mort să nască viul ”, perora William Shakespeare,în „Romeo şi Julieta”.

Au  trăit împreună, au murit împreună. Irinel Liciu nu a putut să-l lase să plece singur, nu a putut să rămână orfană în Iubire!

„Domnul meu și Dumnezeul meu, iarta-mă! Doinas, dulcele meu, o prea mare iubire ucide” , a scris pe biletul de adio , Irinel Liciu.

Locul, în veşnicia IUBIRII, s-a străduit să-l păstreze cerându-şi iertare Dvinităţii si lui Doinaş. Sinuciderea  ei a fost ultimul dans cu viaţa şi cu moartea la un loc… Julieta a dansat  -Moartea Lebedei- şi a murit. Romeo  a ridicat-o de pe scena singurătăţii şi a luat-o lânga el, având îngăduinţa Creatorului…

Un Romeo de 80 de ani şi o Julietă de 74 de ani, un fel de bunici ai  eroilor shakesperieni, au rămas în povestea veacurilor prin marea lor iubire, prin tragismul morţii lor…

Ştefan Augustin Doinaş  şi  Irinel Liciu au fost înmormântaţi împreună în Cimitirul Bellu. O placă de comemorare semnată de fostul partener de scenă al lui Irinel Liciu, Gabriel Popescu, vorbeşte despre  Iubirea lor de dincolo de moarte. Se cade a le duce povestea mai departe:

„Astăzi nu mai cântăm, nu mai zâmbim.Stând la început de anotimp fermecat, astăzi ne despărţim cum s-au despărţit apele de uscat!” … cu siguranţă că această poezie premonitorie nu-i dat oricui să o împlinească, dar are iubirea vârsta?

Are poezia cuvinte? Sau toate ţin de alcătuirea fragilităţii sufleteşti ,expusă în bazarul vieţii pâna la închidere?

Epilog: „Mi s-a spus c-ai murit,iubito,mi s-a şoptit grav. Poate oamenii s-au mirat foarte când am răspuns: -Atât de curând?… şi-am continuat să fumez deasupra unei partide pierdute de şah.  Ştefan Augustin Doinaş 

 

Anca Bica Bălălău

Jurnal de festival: trei actori reșițeni au jucat acasă, la New Wave Theatre!
Cultură marți, 16 iunie 2026, 17:03

Jurnal de festival: trei actori reșițeni au jucat acasă, la New Wave Theatre!

„Cânt ca să nu sufăr, vă cânt ca să nu suferiți”, își mărturisea cântările un îndrăgit artist… și la finalul zilei de...

Jurnal de festival: trei actori reșițeni au jucat acasă, la New Wave Theatre!
Expoziția „Identitate și tradiții în Banat”, vernisată la Reșița în cadrul unui proiect european
Cultură luni, 15 iunie 2026, 19:37

Expoziția „Identitate și tradiții în Banat”, vernisată la Reșița în cadrul unui proiect european

Evenimentul va avea loc în foaierul Centrului Universitar „Babeș-Bolyai” din Reșița și face parte dintr-un demers amplu de promovare a...

Expoziția „Identitate și tradiții în Banat”, vernisată la Reșița în cadrul unui proiect european
Ziua Banatului Montan și memoria lui Mihai Eminescu, celebrate la Reșița prin evenimente culturale dedicate patrimoniului local
Cultură luni, 15 iunie 2026, 17:00

Ziua Banatului Montan și memoria lui Mihai Eminescu, celebrate la Reșița prin evenimente culturale dedicate patrimoniului local

  Programul organizat în municipiu a inclus expoziții tematice, lansări de carte, momente artistice și concursuri dedicate copiilor, toate...

Ziua Banatului Montan și memoria lui Mihai Eminescu, celebrate la Reșița prin evenimente culturale dedicate patrimoniului local
Nu-l uitați pe Eminescu…
Cultură luni, 15 iunie 2026, 12:22

Nu-l uitați pe Eminescu…

În agitația, de multe ori inutilă, a zilelor noastre se pare că l-am uitat pe Eminescu-Luceafărul poeziei românești, după cum l-a denumit...

Nu-l uitați pe Eminescu…
Cultură luni, 15 iunie 2026, 09:47

„Romeria”, filmul premiat al regizoarei Carla Simón, proiectat gratuit la Cinematograful Arta din Arad

Cinematograful „Arta” din Arad găzduiește miercuri, 17 iunie 2026, de la ora 19:00, proiecția filmului „Romeria”. Este cea mai nouă...

„Romeria”, filmul premiat al regizoarei Carla Simón, proiectat gratuit la Cinematograful Arta din Arad
Cultură duminică, 14 iunie 2026, 06:09

Mircea Baniciu și RIFF urcă pe scena festivalului „Perla Folk” de la Moneasa. Intrarea este liberă

Festivalul „Perla Folk” revine la Moneasa după o pauză de câțiva ani. Ediția a III-a va avea loc sâmbătă, 27 iunie 2026, de la ora 19:00,...

Mircea Baniciu și RIFF urcă pe scena festivalului „Perla Folk” de la Moneasa. Intrarea este liberă
Cultură sâmbătă, 13 iunie 2026, 17:00

Ziua Banatului Montan, celebrată la Ciclova Montană printr-un maraton cultural dedicat identității și valorilor locale

Manifestările au reunit scriitori, profesori, artiști și iubitori de cultură într-un adevărat maraton cultural, menit să pună în lumină...

Ziua Banatului Montan, celebrată la Ciclova Montană printr-un maraton cultural dedicat identității și valorilor locale
Cultură joi, 11 iunie 2026, 20:29

Festivalul Iei Românești și al Brâului Bănățean „Paula Neamțu” a revenit la Reșița. Comunitatea a îmbrăcat ia și a jucat brâul

  Cea de-a cincea ediție a Festivalului Iei Românești și al Brâului Bănățean „Paula Neamțu” a reunit sute de participanți,...

Festivalul Iei Românești și al Brâului Bănățean „Paula Neamțu” a revenit la Reșița. Comunitatea a îmbrăcat ia și a jucat brâul