Ascultă Radio România Reșița Live

Obiectul lunii la Muzeul Banatului Montan Reșița

Urna funerară de la Liubcova – Țiglărie

Obiectul lunii la Muzeul Banatului Montan Reșița

Articol editat de Anca Bălălău, 3 februarie 2023, 18:43

În toate epocile istorice, în cazul morții unui individ, colectivitatea umană din care făcea partea se confrunta cu un aspect al cărui finalizare instituie, în timp, un sistem complex de practici privind modul de tratare a defunctului (înhumare, ardere etc.), lucruri ce definesc și reprezintă ritul funerar practicat de comunitate.

Pornind de la aceasta, propunem pentru obiectul lunii o urnă funerară, descoperită în cadrul cercetărilor arheologice ale necropolei de la Liubcova – Țiglărie. Urna provine din unul dintre cele 69 de morminte de incinerație cercetate în cadrul necropolei, încadrată cronologic Culturii Gârla-Mare. Zona Liubcovei a fost îndelung cercetată din punct de vedere arheologic, fiind identificate numeroase dovezi legate de diferitele manifestări ale civilizațiilor preistorice și antice.

Obiectul de față și contextul arheologic din care provine sunt dovada faptului că incinerația reprezenta ritul funerar al comunităților preistorice care au locuit această zonă în perioada Epocii Bronzului, iar ca și parte a ritualului funerar rămășițele erau depuse în urne funerare.

Această urnă face parte din categoria urnelor de incinerare cu corp supraetajat, având un decor bogat compus din romburi, spirale, ghirlande, cercuri solare, decorurile fiind incizate cu alb (specific acestei culturi).

În cuprinsul necropolei de la Liubcova nu s-a descoperit nici un rug funerar (zonă de incinerare), acest act producându-se probabil în altă zonă (poate în cadrul așezării), iar cenușa și rămășițe banchetului funerar fiind apoi depuse în urne, în zona Țiglărie de la Liubcova. Pe teritoriul României, acest rit se răspândește către sfârșitul Epocii Bronzului, devenind probabil aproape exclusiv la începutul Hallstatt-ului.

dr. Cristian Oprean
Bibliografie
LAZAROVICI Gheorghe, SĂCĂRIN Caius, Epoca bronzului în „Clisura Dunării”, în Banatica, 5, 1979, p. 71-105.
SĂCĂRIN Caius, O nouă descoperire de epoca bronzului în Clisura Dunării, în Banatica, 7, 1983, p. 59-64.
SĂCĂRIN Caius, Cercetări privind cultura Gîrla Mare în zona Porților de Fier – Clisura Dunării. Partea I, în Banatica, 20, nr. 1, 2010, p. 143-169.
COTOROGEA Adina-Gabriela, Viața spirituală a comunităților în Bronzul Timpuriu. O privire generală asupra Olteniei, în LITUA – Studii și cercetări, XIV, 2012, p. 55-70.
KUIJT Ian, QUINN P. Colin, Biography of the Neolithic body: tracing pathways to cist II, Mound of the Hostages, Tara, în O’Sullivan Muiris, Scarre Christopher, Doyle Maureen, Grogan Eoin, Tara: from the past to the future: towards a new research agenda, Ed. Wordwell, UCD School of Archaeology, Dublin, 2013, p. 170-183.

Etichete:
Vernisajul expoziției „Gărâna 2025 – Atelier de creație” la Bastionul Maria Theresia din Timișoara
Cultură luni, 15 septembrie 2025, 12:34

Vernisajul expoziției „Gărâna 2025 – Atelier de creație” la Bastionul Maria Theresia din Timișoara

La Mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia din strada Martin Luther, nr. 4, Timișoara are loc joi, 18 septembrie 2025 de la ora 18:00, vernisajul...

Vernisajul expoziției „Gărâna 2025 – Atelier de creație” la Bastionul Maria Theresia din Timișoara
Premiile UZPR 2025– „Excelența în jurnalism”
Cultură luni, 15 septembrie 2025, 08:54

Premiile UZPR 2025– „Excelența în jurnalism”

...

Premiile UZPR 2025– „Excelența în jurnalism”
Gărâna Culturală marchează Ziua Limbii Germane prin tradiție şi devoțiune la poale de Semenic
Cultură sâmbătă, 13 septembrie 2025, 09:09

Gărâna Culturală marchează Ziua Limbii Germane prin tradiție şi devoțiune la poale de Semenic

Gărâna devine din nou centrul unei manifestări de tradiție, de data aceasta pe 13 septembrie 2025, găzduind ediția a XXVII-a a evenimentului...

Gărâna Culturală marchează Ziua Limbii Germane prin tradiție şi devoțiune la poale de Semenic
Zilele Palatului Cultural Reșița 2025 – Tradiție, muzică și artă în inima Banatului
Cultură vineri, 12 septembrie 2025, 19:00

Zilele Palatului Cultural Reșița 2025 – Tradiție, muzică și artă în inima Banatului

Reșița se pregătește să găzduiască, în zilele de 13-14 septembrie 2025, cea de-a XIV-a ediție a evenimentului cultural de tradiție...

Zilele Palatului Cultural Reșița 2025 – Tradiție, muzică și artă în inima Banatului
Cultură joi, 11 septembrie 2025, 11:23

Zilele Centrului de Cultură și Artă Caraș-Severin 2025: trei zile de sărbătoare la Reșița

În perioada 12–14 septembrie 2025, Reșița găzduiește o nouă ediție a Zilelor Centrului de Cultură și Artă Caraș-Severin, un eveniment de...

Zilele Centrului de Cultură și Artă Caraș-Severin 2025: trei zile de sărbătoare la Reșița
Cultură miercuri, 10 septembrie 2025, 12:07

Expoziția de fotografie „Un colț necunoscut al Europei: Ohrid din Macedonia” la Reșița în prezenţa ES Pavel Dupta – consulul onorific al Republicii Macedonia de Nord la Timișoara

Cu prilejul Zilei Independenței Macedoniei de Nord, sărbătorită anual pe 8 septembrie, reșițenii sunt invitați să descopere frumusețile...

Expoziția de fotografie „Un colț necunoscut al Europei: Ohrid din Macedonia” la Reșița în prezenţa ES Pavel Dupta – consulul onorific al Republicii Macedonia de Nord la Timișoara
Cultură marți, 9 septembrie 2025, 19:00

Expoziția „Puntea necreată” la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița – artă conceptuală între uman și inteligența artificială

UPDATE Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița a găzduit marţi, 9 septembrie 2025 un eveniment cultural de excepție, organizat de...

Expoziția „Puntea necreată” la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița – artă conceptuală între uman și inteligența artificială
Cultură luni, 8 septembrie 2025, 17:55

Eufonia Festival aduce muzica de cameră în două biserici din județele Timiș și Arad

Festivalul Eufonia 2025 continuă să cucerească publicul cu recitaluri excepționale, desfășurate în locații de patrimoniu cultural și...

Eufonia Festival aduce muzica de cameră în două biserici din județele Timiș și Arad