Urna funerară de la Liubcova – Țiglărie
În toate epocile istorice, în cazul morții unui individ, colectivitatea umană din care făcea partea se confrunta cu un aspect al cărui finalizare instituie, în timp, un sistem complex de practici privind modul de tratare a defunctului (înhumare, ardere etc.), lucruri ce definesc și reprezintă ritul funerar practicat de comunitate.
Pornind de la aceasta, propunem pentru obiectul lunii o urnă funerară, descoperită în cadrul cercetărilor arheologice ale necropolei de la Liubcova – Țiglărie. Urna provine din unul dintre cele 69 de morminte de incinerație cercetate în cadrul necropolei, încadrată cronologic Culturii Gârla-Mare. Zona Liubcovei a fost îndelung cercetată din punct de vedere arheologic, fiind identificate numeroase dovezi legate de diferitele manifestări ale civilizațiilor preistorice și antice.
Obiectul de față și contextul arheologic din care provine sunt dovada faptului că incinerația reprezenta ritul funerar al comunităților preistorice care au locuit această zonă în perioada Epocii Bronzului, iar ca și parte a ritualului funerar rămășițele erau depuse în urne funerare.
Această urnă face parte din categoria urnelor de incinerare cu corp supraetajat, având un decor bogat compus din romburi, spirale, ghirlande, cercuri solare, decorurile fiind incizate cu alb (specific acestei culturi).
În cuprinsul necropolei de la Liubcova nu s-a descoperit nici un rug funerar (zonă de incinerare), acest act producându-se probabil în altă zonă (poate în cadrul așezării), iar cenușa și rămășițe banchetului funerar fiind apoi depuse în urne, în zona Țiglărie de la Liubcova. Pe teritoriul României, acest rit se răspândește către sfârșitul Epocii Bronzului, devenind probabil aproape exclusiv la începutul Hallstatt-ului.
dr. Cristian Oprean
Bibliografie
LAZAROVICI Gheorghe, SĂCĂRIN Caius, Epoca bronzului în „Clisura Dunării”, în Banatica, 5, 1979, p. 71-105.
SĂCĂRIN Caius, O nouă descoperire de epoca bronzului în Clisura Dunării, în Banatica, 7, 1983, p. 59-64.
SĂCĂRIN Caius, Cercetări privind cultura Gîrla Mare în zona Porților de Fier – Clisura Dunării. Partea I, în Banatica, 20, nr. 1, 2010, p. 143-169.
COTOROGEA Adina-Gabriela, Viața spirituală a comunităților în Bronzul Timpuriu. O privire generală asupra Olteniei, în LITUA – Studii și cercetări, XIV, 2012, p. 55-70.
KUIJT Ian, QUINN P. Colin, Biography of the Neolithic body: tracing pathways to cist II, Mound of the Hostages, Tara, în O’Sullivan Muiris, Scarre Christopher, Doyle Maureen, Grogan Eoin, Tara: from the past to the future: towards a new research agenda, Ed. Wordwell, UCD School of Archaeology, Dublin, 2013, p. 170-183.
