Mircea Cărtărescu la 70 de ani
‘‘Am auzit că 70 e noul 50. O cred, parcă am de ales?’’ Se întreabă retoric aniversatul zilei, Mircea Cărtărescu!
Copilul teribil al literaturii naționale și universale, venit pe lume ‘’de ziua lui’’, 1 iunie 1956, în București, despre copilăria sa, el va afirma că ea ’’reprezintă principala sa experiență existențială și singura pe care a trăit-o atent”.
Articol editat de Daiana Rosca, 1 iunie 2026, 15:36
Face parte din grupul poeților optzeciști care au frecventat Cenaclul de Luni condus de criticul literar Nicolae Manolescu, dar în timpul studenției a participat și la ședințele cenaclului „Junimea”, conduse de Ovid S. Crohmălniceanu.
Poet, prozator, eseist, critic literar și jurnalist român, este unul dintre cei mai premiați și traduși scriitori români ai perioadei post-comuniste, publicând peste 30 de volume, traduse în 23 de limbi. Este unul dintre numele frecvent menționate pentru nominalizare la Premiul Nobel pentru literatură, fiind propus oficial, de două ori, de către Uniunea Scriitorilor din România. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al PEN România și profesor la Universitatea din București.
Mircea Cărtărescu a debutat cu poezii la Cenaclul de Luni și în România Literară în anul 1978. coordonat de profesorul Nicolae Manolescu, și în volum în antologia Aer cu diamante, dar a citit și proză la Cenaclul de proză „Junimea” condus de Ovid S. Crohmălniceanu. De altfel a publicat o proză în antologia De-sant’83.
A debutat în volumul individual Faruri, vitrine, fotografii la editura Cartea Românească în anul 1980. A continuat să scrie versuri, a publicat mai multe volume, intre care se remarcă, spre exem-plu,Totul.
Un proiect unic în felul său este Levantul, o epopee eroicomică, dar și un periplu prin istoria literaturii române. Procedeul a fost utilizat și de scriitorul irlandez James Joyce în capitolul intitulat Boii soarelui din romanul Ulise. Scriitorul reciclează toate stilurile poetice, de la Dosoftei la Nichita Stănescu. Însă nu toți scriitorii și criticii contem-porani apreciază felul în care a fost scris Levantul. El a fost apre-ciat printre alții de N.Manolescu sau Ovid.S. Crohmălniceanu, Criti-cul Virgil Diaconu, în revista Actualitatea literară, consideră că: ’’Volumul Levantul se naște prin imitarea poeziei poeților predece-sori, români sau străini, pe care Mircea Cărtărescu i-a citit cu in-tenția expresă de a extrage din ei propria poezie”.
Mircea Cărtărescu este considerat un teoretician important al postmodernismului românesc și un autor contemporan de succes, apreciat atât în țară cât și în străinătate.
Într-un interviu realizat de Marius Chivu, scriitorul Gheorghe Crăciun consideră că: ’’la Mircea Cărtărescu noutatea de viziune e evidentă. Corpul e re-prezentat de el ca o mașină vie, mecanică, producătoare de haluci-nații, fantasme și care se instituie de multe ori ca o prezență tute-lară a oricărui tip de viziune despre obiecte, lucruri, acte imagi-nare…”
“Noi nu suntem obiecte, ci procese. Eu sunt, în cele din urmă, căutarea mea de sine. Există pentru că mă caut pe mine însumi. Nu mă caut ca să mă găsesc: faptul că mă caut pe mine însumi este semnul că deja m-am găsit” –mărturisește scriitorul Mircea Cărtărescu. Este căsătorit cu poeta Ioana Nicolaie. Unele din cărțile sale de povestiri publicate, ’’De ce iubim femeile’’ și ‘’Frumoasele străine’’ i-au adus un succes de box-office, figurând pe lista de cărți bestseller ale editurii care îi publică toate cărțile și cu care a semnat un contract de exclusivitate.
’’Dar există cărți – și aici Kafka este exemplul cărtărescian preferat – care sunt în stare (chiar dacă pictează uși tridimensionale în aer) ca în clipa în care te apropii de ele și apeși pe clanță, să se deschidă. Ei bine, cărțile de genul acesta sunt cărți-strigăt, cărți care te obligă ca în clipa în care le-ai citit să nu mai fii același și să fii obligat să răspunzi la întrebarea: tu unde te situezi în raport cu strigătul meu? Ești înlăuntrul lui? Sau el nu te privește pur și simplu? Cărțile astea, care te fac să țipi sau să strigi „ajutor!”, sunt puține pe lume. Or cartea lui Cărtărescu e o carte de acest fel.’’-mărturisește Gabriel Liiceanu!
Astăzi, un gând de prețuire distinsului scriitor, Mircea Cărtărescu! La mulți ani!
