Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Octavian Paler: 12 ani de Veșnicie!

Motto: „Oamenii îţi iartă multe, dar nu-ţi iartă când le arăţi cu degetul laşitatea.”. Octavian Paler

Articol editat de Radio Resita, 7 mai 2019, 16:28

“Sunt drumuri ce ne caută de mult şi-ajung la noi când suntem plecaţi în căutarea lor pe alte drumuri”, mărturisea Octavian Paler cel născut într-o zi de 2 iulie 1926, în localitatea Lisa, județul Făgăraș, actualmente județul Brașov, la 8 ani după realizarea României Mari și plecat în Cer pe 7 mai , 2007, acum 12 ani.

Fiul lui Alexandru și al Anei, Paler a urmat școala primară în satul natal, în anul 1937, după care a fost admis bursier la Colegiul „Spiru Haret” din București. În vara anului 1944, cu o saptămână înaintea încheierii cursurilor clasei a VII-a de liceu, a avut o altercație cu George Șerban, directorul școlii, care era chiar unchiul său (fratele mamei), și a fost obligat să părăsească școala, mutându-se la Liceul „Radu Negru” din Făgăraș pentru a urma, în anul școlar 1944-1945, ultima clasă de liceu, clasa a VIII-a, secția literară. Aici s-a remarcat, mai ales la obiectele filosofie, latină, elină.

„Ursitoarele erau bete, probabil, când au venit la căpătâiul meu sau, plictisite, au vrut să se amuze. Au făcut din mine un fel de acrobat fără plasă. Mi-au dat o înverşunare greoaie şi o exaltare care, amestecate, au devenit destin”, se autoironiza  cu umorul specific personalităţii sale, regretatul Octavian Paler.

A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie și simultan și pe cele ale Facultății de Drept din București.
Născut cu 2 ani înaintea radioului românesc, Paler a fost, între anii Între 1949 și 1961,  redactor de programe culturale la Radiodifuziunea Română. În anul 1964 a fost, timp de trei luni, corespondent Agerpres la Roma.
Prin activităţile de scriitor, jurnalist, editorialist și om politic, a rămas în istoria culturii române, ca o mare personalitate, care pasionată de mitologie şi-a pus pe hărtie părerile pănă in preziua morţii sale. Devenise, după cum se definea, „un lup singuratic” care nu se mai regăsea in reperele şi valorile societăţii actuale.

“Noi astăzi suntem o ţară de oameni singuri. Atât de singuri, încât nici nefericiţii nu sunt solidari între ei.Numai o mare nenorocire ne poate arăta cât de mărunte sunt nemulţumirile “insuportabile”, conchidea scriitorul în ale cărui cărţi regăsim împletite eseuri pe teme filosofice cu fragmente de automărturie nu a avut o aşa-zisă viaţă dublă. Octavian Paler nu a disimulat şi nici nu a incercat să-şi „cosmetizeze” trăirile puse pe hărtie.

După evenimentele din decembrie ’89, a fondat împreună cu Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu ș.a. Grupul de Dialog Social, care se evidențiază prin pozițiile sale anti-comuniste. Devine, pe rând, director onorific și editorialist al ziarului România liberă, apoi editorialist la Cotidianul și Ziua. Rămâne un jurnalist și comentator apreciat. Participă la talk-show-ri, pe teme de politică, de moralitate etc, la diferite posturi de televiziune. În ultimii ani de viață, devine un critic acerb al clasei politice românești.A realizat un film de televiziune dedicat satului natal, Lisa.

Octavian Paler a fost şi rămâne un reper al intelectualităţii româneşti a cărui sinceritate a şocat, a supărat, dar a rămas în operele sale urmaşilor săi dim limba şi literatura română.
“Una din prejudecăţile lumii noastre este de a pune eticheta, de a clasifica totul; oamenilor li se pare că au şi înţeles ceea ce au clasat”, surprindea prin simplitatea dezvăluirilor trăsăturilor de carecter ale conaţionalilor săi, Octavian Paler.

„Moartea pune punct şi iubirilor, şi luptelor. Fiecare rămâne atunci cu cât a iubit sau cu cât a luptat. Mai are timp, poate, doar să regrete că n-a iubit şi n-a luptat destul, sau că a trăit ca un şarpe singur, care nu şi-a găsit alt şarpe cu care să se iubească sau să se lupte”… şi moartea a venit pe 7 mai , 2007 la Octavian Paler care avea 80 de ani.
A plecat, în veşnicie , în urma unui stop cardio-respirator şi îşi doarme somnul de veci în Cimitirul Sfânta Vineri.

Epilog: “Lacătele din noi se deschid cu o lacrimă.” Octavian Paler

Anca Bica Bălălău
„Avem timp pentru ambiții și boli,
să învinovățim destinul și amănuntele,
avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp să ne-alungam întrebările, să amânăm răspunsurile,
avem timp să sfărâmăm un vis și să-l reinventăm,
avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,
avem timp să primim lecții și să le uităm după-aceea,
avem timp să primim daruri și să nu le-nțelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru puţină tandreţe.
Când să facem şi asta – murim”.

Sursa foto:wikipedia

Etichete:
Reșița, din nou pe harta literaturii române: dublă lansare de carte cu Bogdan-Alexandru Stănescu și Vasile Ernu la Centrul cultural Şcoala Pittner
Cultură joi, 19 februarie 2026, 20:00

Reșița, din nou pe harta literaturii române: dublă lansare de carte cu Bogdan-Alexandru Stănescu și Vasile Ernu la Centrul cultural Şcoala Pittner

Reșița a devenit, în după-amiaza zilei de joi, 19 februarie 2026, un reper important pe harta evenimentelor literare din România, prin...

Reșița, din nou pe harta literaturii române: dublă lansare de carte cu Bogdan-Alexandru Stănescu și Vasile Ernu la Centrul cultural Şcoala Pittner
Agenda culturală germană a lunii februarie 2026 la Reșița – Expoziții, dialoguri culturale, educație și comemorări identitare
Cultură joi, 19 februarie 2026, 12:49

Agenda culturală germană a lunii februarie 2026 la Reșița – Expoziții, dialoguri culturale, educație și comemorări identitare

Luna februarie 2026 transformă Reșița într-un veritabil centru al dialogului cultural, educațional și artistic. Instituții de prestigiu,...

Agenda culturală germană a lunii februarie 2026 la Reșița – Expoziții, dialoguri culturale, educație și comemorări identitare
Istorie, educație și dialog intercultural, la Reșița: rolul clerului reformat în dezvoltarea învățământului maghiar din Caraș-Severin
Cultură miercuri, 18 februarie 2026, 21:00

Istorie, educație și dialog intercultural, la Reșița: rolul clerului reformat în dezvoltarea învățământului maghiar din Caraș-Severin

Istoria, educația, tradiția culinară și dialogul intercultural au stat în centrul unui eveniment cultural-educațional cu relevanță locală...

Istorie, educație și dialog intercultural, la Reșița: rolul clerului reformat în dezvoltarea învățământului maghiar din Caraș-Severin
România, invitatǎ de onoare la Târgul de carte de la Frankfurt 2028
Cultură miercuri, 18 februarie 2026, 20:47

România, invitatǎ de onoare la Târgul de carte de la Frankfurt 2028

Ministerul Culturii anunţă că România este ţară invitată de onoare la Târgul de carte de la Frankfurt 2028. Este cel mai amplu demers...

România, invitatǎ de onoare la Târgul de carte de la Frankfurt 2028
Cultură miercuri, 18 februarie 2026, 17:55

Amintindu-ni-l pe Brâncuși – întâlnire cu sculptura la Caransebeș

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin, invită publicul...

Amintindu-ni-l pe Brâncuși – întâlnire cu sculptura la Caransebeș
Cultură marți, 17 februarie 2026, 15:51

Fășancul copiilor 2026 deschide sărbătoarea la Moldova Nouă

Tradiția este respectată până la capăt la Moldova Nouă, unde, înainte de „Fășancul al mare”, comunitatea dă startul sărbătorii...

Fășancul copiilor 2026 deschide sărbătoarea la Moldova Nouă
Cultură luni, 16 februarie 2026, 18:30

Ziua Națională a Lecturii 2026 la Reșița: Omagiu pentru Rolf Bossert și Octavian Doclin. Dialoguri culturale și o revistă – „Reflex”

Ziua Națională a Lecturii, marcată anual la 15 februarie, a fost celebrată la Reșița şi luni, 16 februarie 2026, printr-o serie de...

Ziua Națională a Lecturii 2026 la Reșița: Omagiu pentru Rolf Bossert și Octavian Doclin. Dialoguri culturale și o revistă – „Reflex”
Cultură luni, 16 februarie 2026, 10:45

Rolf Bossert, la 40 de ani de la trecerea în eternitate – memoria unui mare poet german născut la Reșița

La 17 februarie 2026 se împlinesc 40 de ani de la trecerea în eternitate a lui Rolf Bossert, una dintre cele mai importante personalități...

Rolf Bossert, la 40 de ani de la trecerea în eternitate – memoria unui mare poet german născut la Reșița