[FOTO] „ Numele lui Eftimie Murgu rămâne un simbol, în faţa căruia se vor închina Românii şi peste o mie de ani”

147 de ani au trecut de când odihneşte în jilţul veşniciei juristul  și profesorul  de filosofie,  politicianul bănăţean Eftimie Murgu. Una din cele mai mari personalităţi ale Banatului de Munte, cărturarul care a fost deputat în parlamentul revoluționar maghiar din timpul Revoluției de la 1848, Dieta de la Debrețin, apoi avocat în Budapesta.

  „Restauratorul Mitropoliei Banatului şi al episcopiei Caransebeşului, n-a fost un rătăcit, – a  fost un mare  vizionar, un apostol, un  martir”

Articol editat de Radio Resita, 12 mai 2017, 13:31

  „Restauratorul Mitropoliei Banatului şi al episcopiei Caransebeşului, n-a fost un rătăcit, – a  fost un mare  vizionar, un apostol, un  martir”

 A văzut lumina zilei pe 28 decembrie 1805 în localitatea Rudăria, din Caraş Severin  şi-a definit educaţia în  Caransebeș, după care urmează Facultatea de Filosofie din Seghedin, pe care o termină în 1827. În 1830 termină Facultatea de Drept de la Universitatea din Pesta, pentru ca în 1834 să obțină titlul de doctor al Universității din Pesta, specialitatea – drept universal. Toate diplomele obținute în decursul timpului au fost obținute cu titlul de „EMINENCE”. Pe lângă română, vorbea fluent latina, maghiara, germana, greaca și slavona.În scurta sa viaţă, 65 de ani, a trăit alături de somităţile vremii cele mai importante momente istorice.

În lucrarea  Simpozionul ACADEMICIENII BĂNĂŢENI la a IV-a ediţie, despre Eftimie Murgu se scrie:

„Mare patriot, întruchipare şi simbol al cărturarilor din Banat,revoluţionar intransigent, Eftimie Murgu (1805-1870) a militat pentru libertatea poporului român, concepută şi înţeleasă, în acelaşi timp, atât sub raport naţional, cât şi sub raport social. Acest adevăr a fost ilustrat în întreaga sa gândire politico-revoluţionară, în atitudinea şi activitatea sa dinaintea revoluţiei, dar mai ales în timpul revoluţiei de la 1848. A văzut «lumina zilei» la 28 decembrie 1805 în «inima» Banatului, la Rudăria – astăzi «Eftimie Murgu», în judeţul Caraş-Severin. Educat în spiritul libertăţii în familia lui Simion Murgu, sublocotenent în Regimentul Grăniceresc Nr. 13, Eftimie Murgu a urmat cursurile primare în comuna natală, Rudăria, şi cele gimnaziale la Caransebeş. Trecut pe nedrept ca sârb în scriptele şcolare de la Rudăria şi de la şcoala superioară «Oberscule» din Caransebeş, înfiinţată de împărăteasa Maria Tereza, tânărului Eftimie Murgu i s-au sădit sentimente, din care a izvorât dragostea pentru neamul românesc prea mult încercat de vitregiile timpului, dar şi împotriva celor care l-au opresat.

Într-o scrisoare adresată lui Nicolae Bălcescu, Murgu nota:

Eu, frate, să ştii că am plâns de bucurie, când am luat ştire despre triumful libertăţii în România şi cu nerăbdare aştept ca eu, carele după cum ştii, ca rob ieşind din această ţară, pentru că i-am vrut dezrobirea şi carele tot din pricina aceasta iarăşi am picat în robie amară, acum că am slobod să văd România slobodă şi să mă bucur de fericirea fraţilor mei, care mai de mult ar fi meritat această soartă.

La 12 mai 1870, Eftimie Murgu s-a stins din viaţă la Budapesta şi a fost înmormântat în cimitirul Kerepesy. În anul 1932 osemintele militantului român au fost aduse în ţară şi reînhumate în cimitirului din Lugoj, în Banat.

Referindu-se la personalitatea luptătorului bănăţean, Protopopul Dr. Gheorghe Cotoşman nota:

«Eftimie Murgu, pe care înşişi Românii ardeleni l-au invitat, după eliberarea sa din închisoare, să le prezideze marea Adunare naţională de la Blaj din 3/15 mai 1848, Zeul şi Apostolul Românilor, cum îl numeau înşişi duşmanii lui, creatorul Căpitănatului Ţării Banatului, luptătorul pentru restaurarea Daco-României, restauratorul Mitropoliei Banatului şi al episcopiei Caransebeşului, n-a fost un rătăcit, – a  fost un mare  vizionar, un apostol, un  martir.  Numele lui rămâne un  simbol, în faţa căruia se vor închina Românii şi peste o mie de ani”.

Simbol al spiritualităţii naţionale Eftimie Murgu continuă să  definească nucleul intelectualităţii româneşti, alături de alte mari personalităţi din Banat recunoscute şi apreciate naţional şi internaţional, cu o deosebită expertiză în domenii dintre cele mai diverse, de la istorie, filosofie şi lingvistică,  alături de Patriarhul dr. Miron Cristea ,istoricul Constantin Daicoviciu şi Corneliu Diaconovici autorul Enciclopediei Române, apărută în 3 volume şi publicată la Sibiu, în 1898, ca o dovadă vie că “Puterea şi fericirea unui stat se află în puterea şi fericirea mulţimii, adică a naţiei”, aşa cum afirma Mihail Kogălniceanu.

Locul acestor personalităţi în istorie trebuie respectat  pentru că menirea lor a fost şi este să salveze zestrea  spirituală a Banatului şi a ţării într-un moment dificil al ereziilor intelectuale şi distrugerii valorilor culturale româneşti.

Eftimie Murgu este un munte ce nu poate fi învins de uitare. El a fost şi rămâne la fel. Contemporanii noştri trebuie să se ridice pentru o clipă la înălţimea munţilor readucându-i în memoria colectivă.

Anca Bica Bălălău

 Nota redacției:

Între salba de 15 așezări care se găsesc în Țara Almăjului sau Bozovici, comuna Eftimie Murgu, cunoscută până în anul 1970 sub numele de Rudăria, este așezată la marginea de SE a județului Caraș-Severin, învecinându-se cu județul Mehedinți.

De la drumul național 57B Oravița-Bozovici-Băile Herculane, se abate pe partea râului Rudăria, un drum asfaltat de 6,7 km care duce în localitatea Eftimie Murgu și se înfundă în munți.

Comuna Eftimie Murgu este formată dintr-un singur sat și are o suprafață de 99,92 km din care vatra satului ocupă 72,6 ha.

Aria naturală se află în Munții Almăjului, grupare montană a Munților Banatului, la o altitudine cuprinsă între 350 și 900 m, pe valea Rudăriei, pe al cărui curs sunt amplasate vechi mori de apă, pana în 20 de km de la celebra  Cascada Bigăr.

Sursa: Wikipedia