Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] „Nichita Stănescu este ultimul mare arhitect al limbii române”!

„Mi-aş permite să adaug că se împlinesc tot în martie 60 de ani de la debutul său în publicaţiile literare ale vremii.Aşa cum ştiţi nu sunt un cititor constant al lui Nichita Stănescu, dar asta nu mă împiedică să spun, cel puţin din punctul meu de vedere,că Nichita Stănescu încheie galeria poeţilor eveniment, ale căror cărţi erau aşteptate cu sufletul la gură, sigur pe vremea când se citea, şi lumea întreagă era captivată  de  de emoţia şi frumuseţea în sine a versurilor sale.Nichita Stănescu este ultimul mare arhitect al limbii române.În anii 60-70 ai trecutului secol limba română era perfect consolidată pe toate palierele sale, de la lexic la palierul morfosintactic. Altceva este dacă vorbim de limbajul poetic-aici nu avem cum să nu recunoaştem că Nichita Stănescu nu este doar un arhitect, ci un constructor de limbaj poetic, tot aşa pe toate palierele de la lexicul poetic la sintagma poetică şi de aici la ceea ce înseamnă semn, semne, semnificare.  Mi-aş îngădui să spun că prin natura ferice sau felice, cum spuneau latiniştii, Nichita şi-a construit opera în acest spirit şi ar trebui citită fiindcă este ultima mare sărbătoare pe care secolul XX a oferit-o românilor, altfel mari iubitori de sărbători chiar şi când totul se prăbuşeşte în jurul lor.Din acest punct de vedere poate părea paradoxal sau puţin denigrator, dar îmi îngădui să-l văd într-un salt aşa peste timp înspre sau dinspre veselul Alecsandri, trecând mult pe lângă Mihai Eminescu, îmi îngădui să spun şi această aserţiune tocmai pentru că avem de a face cu fericitul şi felicele Nichita Stănescu şi aici încep să vă dau dreptate.

Nichita Stănescu trebuie citit, recitit indiferent de vârsta, de pregătirea intelectuală, indiferent de modul în care vedem poezia, tocmai pentru că el este cel spre apolinicul din noi, sau mai simplu aş putea spune că trebuie citit pentru inocenţa care, orice s-ar întâmpla,  nu trebuie pierdută chiar şi atunci când versurile nu sunt limpezi, sau sunt nelimpezi, nestatornice şi mai cu seamă nestănesciene”.

A fost nominalizat de Academia Suedeză la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de Max Frisch, Jorge Borges, Leopold Sedar Senghorm și susţinut de prietenii sârbi. Laureatul va fi poetul grec Odysseas Elytis, ale cărui versuri „Doamne! cât albastru cheltuieşti ca să nu te vedem”. Merita Nichita Stănescu Premiul Nobel ?

„Limba română ar trebui să primească Premiul Nobel!

Nu, fiindcă tocmai lipsit fiind de dramatism, din păcate oamenii preţuiesc această latură dramatică approape spre tragic şi sigur Odysseas Elytis este  un uriaş, dar poate mai e şi altceva-Nichita Stănescu ca şi toţi marii poeţi români, nu poate fi tradus şi dacă avea dramatismul necesar pentru Nobel, nu putea fi tradus la nivelul la care să fie înţeles ca atare în oricare altă limbă.

Limba română este uriaşă, ea însăşi ar trebui să primească Premiul Nobel!

Nichita Stănescu a scris cea mai frumoasă poezie patriotică, fără a include în ea, ode regimului comunist :„Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atît de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decît iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente; o dată este patria de pămînt și de piatră și încă odată este numele patriei de pămînt și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea”, sublinia poetul.

ÎNGERUL BLOND al poeziei româneşti este parte din ADN-ul poporului român, „O pată de sânge care vorbeşte” în numele alcătuirii noastre în veşnicia nedisimulată a trecerii noastre prin lume, ca fraţi şi surori întru frumosul care poate salva lumea.

Epilog: „A vorbi despre limba română este ca o duminică”. Nichita Stănescu

Anca Bica Bălălău

[FOTO] „Nichita Stănescu este ultimul mare arhitect al limbii române”!

Articol editat de Radio Resita, 31 martie 2017, 13:44

Cultura este al doilea și cel mai solid teritoriu al unei țări:şi Nichita Hristea Stănescu cel născut pe 31 martie 1933, în Ploiești, județul Prahova  a trăit până la ultima sa respiraţie în 13 decembrie 1983, în limba şi literatura română. De aceea astazi la împlinirea celor 84 de ani de la naşterea sa sărbătorim limba şi literatura română!

Nichita este cel care s-a lăsat posedat de iubirea pentru necuvinte şi  a înhămat geniul alături de caii destinului său poetic, lăsând hăţurile versurilor poeziilor sale, răstignindu-se în verb…

Cu acest prilej cunoscutul om de cultură Ada Cruceanu ne-a făcut câteva mărturisiri despre importanţa şi eternitatea literară a poetului Nichita Stănescu:

„Mi-aş permite să adaug că se împlinesc tot în martie 60 de ani de la debutul său în publicaţiile literare ale vremii.Aşa cum ştiţi nu sunt un cititor constant al lui Nichita Stănescu, dar asta nu mă împiedică să spun, cel puţin din punctul meu de vedere,că Nichita Stănescu încheie galeria poeţilor eveniment, ale căror cărţi erau aşteptate cu sufletul la gură, sigur pe vremea când se citea, şi lumea întreagă era captivată  de  de emoţia şi frumuseţea în sine a versurilor sale.Nichita Stănescu este ultimul mare arhitect al limbii române.În anii 60-70 ai trecutului secol limba română era perfect consolidată pe toate palierele sale, de la lexic la palierul morfosintactic. Altceva este dacă vorbim de limbajul poetic-aici nu avem cum să nu recunoaştem că Nichita Stănescu nu este doar un arhitect, ci un constructor de limbaj poetic, tot aşa pe toate palierele de la lexicul poetic la sintagma poetică şi de aici la ceea ce înseamnă semn, semne, semnificare.  Mi-aş îngădui să spun că prin natura ferice sau felice, cum spuneau latiniştii, Nichita şi-a construit opera în acest spirit şi ar trebui citită fiindcă este ultima mare sărbătoare pe care secolul XX a oferit-o românilor, altfel mari iubitori de sărbători chiar şi când totul se prăbuşeşte în jurul lor.Din acest punct de vedere poate părea paradoxal sau puţin denigrator, dar îmi îngădui să-l văd într-un salt aşa peste timp înspre sau dinspre veselul Alecsandri, trecând mult pe lângă Mihai Eminescu, îmi îngădui să spun şi această aserţiune tocmai pentru că avem de a face cu fericitul şi felicele Nichita Stănescu şi aici încep să vă dau dreptate.

Nichita Stănescu trebuie citit, recitit indiferent de vârsta, de pregătirea intelectuală, indiferent de modul în care vedem poezia, tocmai pentru că el este cel spre apolinicul din noi, sau mai simplu aş putea spune că trebuie citit pentru inocenţa care, orice s-ar întâmpla,  nu trebuie pierdută chiar şi atunci când versurile nu sunt limpezi, sau sunt nelimpezi, nestatornice şi mai cu seamă nestănesciene”.

A fost nominalizat de Academia Suedeză la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de Max Frisch, Jorge Borges, Leopold Sedar Senghorm și susţinut de prietenii sârbi. Laureatul va fi poetul grec Odysseas Elytis, ale cărui versuri „Doamne! cât albastru cheltuieşti ca să nu te vedem”. Merita Nichita Stănescu Premiul Nobel ?

„Limba română ar trebui să primească Premiul Nobel!

Nu, fiindcă tocmai lipsit fiind de dramatism, din păcate oamenii preţuiesc această latură dramatică approape spre tragic şi sigur Odysseas Elytis este  un uriaş, dar poate mai e şi altceva-Nichita Stănescu ca şi toţi marii poeţi români, nu poate fi tradus şi dacă avea dramatismul necesar pentru Nobel, nu putea fi tradus la nivelul la care să fie înţeles ca atare în oricare altă limbă.

Limba română este uriaşă, ea însăşi ar trebui să primească Premiul Nobel!

Nichita Stănescu a scris cea mai frumoasă poezie patriotică, fără a include în ea, ode regimului comunist :„Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atît de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decît iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente; o dată este patria de pămînt și de piatră și încă odată este numele patriei de pămînt și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea”, sublinia poetul.

ÎNGERUL BLOND al poeziei româneşti este parte din ADN-ul poporului român, „O pată de sânge care vorbeşte” în numele alcătuirii noastre în veşnicia nedisimulată a trecerii noastre prin lume, ca fraţi şi surori întru frumosul care poate salva lumea.

Epilog: „A vorbi despre limba română este ca o duminică”. Nichita Stănescu

Anca Bica Bălălău

Nota redacţiei:

Ada Cruceanu  (Ada Mirela Chisăliţă)

Critic literar, traducător,

Născută la 4 mai 1950, Sibiu.
Studii:
Şcoala generală nr. 15 din Sibiu (1957–1965);
Liceul nr. 3, Sibiu (1965–1969);
Facultatea de Filologie, Universitatea din Bucureşti, Secţia română-engleză (1969–1973);
Doctor în filologie (2001).
 Redactor revista Reflex; secretar al Fundaţiei Cultural-Sociale „Octavian Doclin”, Reşiţa.
 Colaborează la: „Contemporanul”, „Cronica”, „Familia”, „Limba română”, „Orizont”, „Orient Latin”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viaţa Românească”etc.
 Volume publicate:
Contribuţii la presa românească din Banat, Reşiţa, 1979;
Radu Stanca – dramaturgul, Timişoara, Editura Hestia, 1992;
Porunca Fiului, eseu asupra prozei lui Sorin Titel, Timişoara, Editura Hestia, 1997; Capete de pod, eseuri, Timişoara, Editura Anthropos, 2001.
 Traduceri realizate:
Gheorghe Costa, Această iarbă a tainei/ This grass of mistery, Timişoara, Editura Hestia, 1994;
Octavian Doclin, Climă temperat–continentală/ Temperate Continental Climate, Timişoara, Editura Hestia, 1995;
E.A. Robinson, Tristram and Other Poems, Timişoara, Editura Hestia, 1995;
Octavian Doclin, 47 Poeme despre Viaţă, Dragoste şi Moarte/ 47 Poems about Life, Love and Death, Reşiţa, Editura Timpul, 1998;
Timişoara. An Artistic Monography, Timişoara, Editura Amarcord, 1999;
 Premii literare:
Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (1993),
Premiul pentru critică literară al al Festivalului Internaţional de Poezie Emia (2001), Premiul de Excelenţă al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2002), Premiul Eminescu şi Titlul de Cavaler al Ordinului Cultural „Eminescu” (Oraviţa, 2006).
 Referinţe critice:
În periodice:Adrian Dinu Rachieru, „Meridianul Timişoara”, nr. 8–9, 1993; Al Piru, „Dimineaţa”, nr. 28, 1993; Cornelia Ştefănescu, „Jurnalul literar”,   nr. 37–40, 1993; Mircea Popa, „Literatorul”, nr. 9, 1994; Carmen Blaga, „Semenicul”, nr. 3, 1996; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 7, 1998; Victor Cubleşan, „Steaua”, nr. 5–6, 1999; Olimpia iacob, „Convorbiri literare”, nr. 2, 1999; Maria Aron, „Luceafărul”, nr. 10, 2000; Ludmila Rotăraş, „Convorbiri literare”, nr. 12, 2001.
 În volume:Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni,Timişoara, Editura Amarcord, 1996; Tiberiu Chiş, Viorica Bitte, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin,Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Mihai Deleanu, Reşiţa filologică, Reşiţa, Editura Timpul, 1999; Irina Petraş, Panorama criticii literare româneşti, Dicţionar ilustrat, 1950-2000, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001; Who’s who în România,Bucureşti, Pegasus Press, 2002; Dicţionarul General al Literaturii Române,Academia Română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2004; Dicţionar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005; Titus Crişciu, Cei de lângă noi — portrete şi interviuri,Reşiţa, Editura Tim, 2005; Cornel Ungurenu, Sorin Titel interpretat de…, Reşiţa, Modus P.H., 2005; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2006.

Sursa foto:facebook

Bottlik şi contemporanii pe simezele Muzeului Banatului Montan
Cultură marți, 1 octombrie 2024, 21:52

Bottlik şi contemporanii pe simezele Muzeului Banatului Montan

Muzeul Banatului Montan Reșița organizează joi, 3 octombrie de la ora 16.00 vernisajul expoziţiei „Bottlik şi contemporanii”. În...

Bottlik şi contemporanii pe simezele Muzeului Banatului Montan
Noaptea Cercetătorilor la UBB Reșița
Cultură joi, 26 septembrie 2024, 12:41

Noaptea Cercetătorilor la UBB Reșița

Vineri, 27 septembrie și luni, 30 septembrie, cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Centrul universitar UBB...

Noaptea Cercetătorilor la UBB Reșița
Povestea Dixieland-ului şi a Jazz-ului din Reşiţa de altădată, prezentată în sunet şi imagini la Biblioteca germană din oraş
Cultură miercuri, 25 septembrie 2024, 20:01

Povestea Dixieland-ului şi a Jazz-ului din Reşiţa de altădată, prezentată în sunet şi imagini la Biblioteca germană din oraş

Fenomenul dixieland şi jazz la Reşiţa a fost prezentat în după-amiaza de miercuri, 25 septembrie în cadrul unei expoziţii documentare de...

Povestea Dixieland-ului şi a Jazz-ului din Reşiţa de altădată, prezentată în sunet şi imagini la Biblioteca germană din oraş
Festivalul internațional de film documentar fARAD – ediție dedicată exclusiv sportului
Cultură miercuri, 25 septembrie 2024, 10:35

Festivalul internațional de film documentar fARAD – ediție dedicată exclusiv sportului

Festivalul internațional de film documentar fARAD revine la Arad între 2 și 6 octombrie cu o ediție dedicată exclusiv sportului și aduce la...

Festivalul internațional de film documentar fARAD – ediție dedicată exclusiv sportului
Cultură marți, 24 septembrie 2024, 14:47

Spectacole de top, invitate la Teatrul German de Stat Timișoara sub motto-ul „Theater Connection” – teatrul care ne unește

Teatrul German de Stat Timișoara (TGST) invită publicul timișorean, în prima săptămână a lunii octombrie, la trei spectacole de notorietate...

Spectacole de top, invitate la Teatrul German de Stat Timișoara sub motto-ul „Theater Connection” – teatrul care ne unește
Cultură luni, 23 septembrie 2024, 09:06

Caransebeş: Corul Catedralei istorice a sărbătorit 100 de ani de activitate

În toamna acestui an se împlinesc 100 de ani de când Corul Catedralei istorice din Caransebeș a fost înființat, în timpul arhipăstoririi la...

Caransebeş: Corul Catedralei istorice a sărbătorit 100 de ani de activitate
Cultură vineri, 20 septembrie 2024, 11:09

Ana Kremm din Reşiţa „Pe urmele ţinutului pierdut” din Banat

Muzeul Banatului Montan din Reșița va găzdui joi, 26 septembrie de la ora 17.00 lansarea volumului „Pe urmele ținutului pierdut” al...

Ana Kremm din Reşiţa „Pe urmele ţinutului pierdut” din Banat
Cultură joi, 19 septembrie 2024, 15:53

Teatrul de Vest și Radio Reșița unite în proiecte culturale pentru tineri

Radio Reșița și Teatrul de Vest propun noi provocări pentru atragerea și formarea unui public tânăr.Astfel, au reușit să trimită două...

Teatrul de Vest și Radio Reșița unite în proiecte culturale pentru tineri