Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] „Nichita Stănescu este ultimul mare arhitect al limbii române”!

Motto: „Dăruieşte-ţi, Doamne, pe maica Ta, care Te-a născut pe Tine, poporului român! „.Nichita Stănescu

[FOTO] „Nichita Stănescu este ultimul mare arhitect al limbii române”!

Articol editat de Radio Resita, 31 martie 2017, 13:44

Cultura este al doilea și cel mai solid teritoriu al unei țări:şi Nichita Hristea Stănescu cel născut pe 31 martie 1933, în Ploiești, județul Prahova  a trăit până la ultima sa respiraţie în 13 decembrie 1983, în limba şi literatura română. De aceea astazi la împlinirea celor 84 de ani de la naşterea sa sărbătorim limba şi literatura română!

Nichita este cel care s-a lăsat posedat de iubirea pentru necuvinte şi  a înhămat geniul alături de caii destinului său poetic, lăsând hăţurile versurilor poeziilor sale, răstignindu-se în verb…

Cu acest prilej cunoscutul om de cultură Ada Cruceanu ne-a făcut câteva mărturisiri despre importanţa şi eternitatea literară a poetului Nichita Stănescu:

„Mi-aş permite să adaug că se împlinesc tot în martie 60 de ani de la debutul său în publicaţiile literare ale vremii.Aşa cum ştiţi nu sunt un cititor constant al lui Nichita Stănescu, dar asta nu mă împiedică să spun, cel puţin din punctul meu de vedere,că Nichita Stănescu încheie galeria poeţilor eveniment, ale căror cărţi erau aşteptate cu sufletul la gură, sigur pe vremea când se citea, şi lumea întreagă era captivată  de  de emoţia şi frumuseţea în sine a versurilor sale.Nichita Stănescu este ultimul mare arhitect al limbii române.În anii 60-70 ai trecutului secol limba română era perfect consolidată pe toate palierele sale, de la lexic la palierul morfosintactic. Altceva este dacă vorbim de limbajul poetic-aici nu avem cum să nu recunoaştem că Nichita Stănescu nu este doar un arhitect, ci un constructor de limbaj poetic, tot aşa pe toate palierele de la lexicul poetic la sintagma poetică şi de aici la ceea ce înseamnă semn, semne, semnificare.  Mi-aş îngădui să spun că prin natura ferice sau felice, cum spuneau latiniştii, Nichita şi-a construit opera în acest spirit şi ar trebui citită fiindcă este ultima mare sărbătoare pe care secolul XX a oferit-o românilor, altfel mari iubitori de sărbători chiar şi când totul se prăbuşeşte în jurul lor.Din acest punct de vedere poate părea paradoxal sau puţin denigrator, dar îmi îngădui să-l văd într-un salt aşa peste timp înspre sau dinspre veselul Alecsandri, trecând mult pe lângă Mihai Eminescu, îmi îngădui să spun şi această aserţiune tocmai pentru că avem de a face cu fericitul şi felicele Nichita Stănescu şi aici încep să vă dau dreptate.

Nichita Stănescu trebuie citit, recitit indiferent de vârsta, de pregătirea intelectuală, indiferent de modul în care vedem poezia, tocmai pentru că el este cel spre apolinicul din noi, sau mai simplu aş putea spune că trebuie citit pentru inocenţa care, orice s-ar întâmpla,  nu trebuie pierdută chiar şi atunci când versurile nu sunt limpezi, sau sunt nelimpezi, nestatornice şi mai cu seamă nestănesciene”.

A fost nominalizat de Academia Suedeză la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de Max Frisch, Jorge Borges, Leopold Sedar Senghorm și susţinut de prietenii sârbi. Laureatul va fi poetul grec Odysseas Elytis, ale cărui versuri „Doamne! cât albastru cheltuieşti ca să nu te vedem”. Merita Nichita Stănescu Premiul Nobel ?

„Limba română ar trebui să primească Premiul Nobel!

Nu, fiindcă tocmai lipsit fiind de dramatism, din păcate oamenii preţuiesc această latură dramatică approape spre tragic şi sigur Odysseas Elytis este  un uriaş, dar poate mai e şi altceva-Nichita Stănescu ca şi toţi marii poeţi români, nu poate fi tradus şi dacă avea dramatismul necesar pentru Nobel, nu putea fi tradus la nivelul la care să fie înţeles ca atare în oricare altă limbă.

Limba română este uriaşă, ea însăşi ar trebui să primească Premiul Nobel!

Nichita Stănescu a scris cea mai frumoasă poezie patriotică, fără a include în ea, ode regimului comunist :„Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atît de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decît iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente; o dată este patria de pămînt și de piatră și încă odată este numele patriei de pămînt și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea”, sublinia poetul.

ÎNGERUL BLOND al poeziei româneşti este parte din ADN-ul poporului român, „O pată de sânge care vorbeşte” în numele alcătuirii noastre în veşnicia nedisimulată a trecerii noastre prin lume, ca fraţi şi surori întru frumosul care poate salva lumea.

Epilog: „A vorbi despre limba română este ca o duminică”. Nichita Stănescu

Anca Bica Bălălău

Nota redacţiei:

Ada Cruceanu  (Ada Mirela Chisăliţă)

Critic literar, traducător,

Născută la 4 mai 1950, Sibiu.
Studii:
Şcoala generală nr. 15 din Sibiu (1957–1965);
Liceul nr. 3, Sibiu (1965–1969);
Facultatea de Filologie, Universitatea din Bucureşti, Secţia română-engleză (1969–1973);
Doctor în filologie (2001).
 Redactor revista Reflex; secretar al Fundaţiei Cultural-Sociale „Octavian Doclin”, Reşiţa.
 Colaborează la: „Contemporanul”, „Cronica”, „Familia”, „Limba română”, „Orizont”, „Orient Latin”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viaţa Românească”etc.
 Volume publicate:
Contribuţii la presa românească din Banat, Reşiţa, 1979;
Radu Stanca – dramaturgul, Timişoara, Editura Hestia, 1992;
Porunca Fiului, eseu asupra prozei lui Sorin Titel, Timişoara, Editura Hestia, 1997; Capete de pod, eseuri, Timişoara, Editura Anthropos, 2001.
 Traduceri realizate:
Gheorghe Costa, Această iarbă a tainei/ This grass of mistery, Timişoara, Editura Hestia, 1994;
Octavian Doclin, Climă temperat–continentală/ Temperate Continental Climate, Timişoara, Editura Hestia, 1995;
E.A. Robinson, Tristram and Other Poems, Timişoara, Editura Hestia, 1995;
Octavian Doclin, 47 Poeme despre Viaţă, Dragoste şi Moarte/ 47 Poems about Life, Love and Death, Reşiţa, Editura Timpul, 1998;
Timişoara. An Artistic Monography, Timişoara, Editura Amarcord, 1999;
 Premii literare:
Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (1993),
Premiul pentru critică literară al al Festivalului Internaţional de Poezie Emia (2001), Premiul de Excelenţă al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2002), Premiul Eminescu şi Titlul de Cavaler al Ordinului Cultural „Eminescu” (Oraviţa, 2006).
 Referinţe critice:
În periodice:Adrian Dinu Rachieru, „Meridianul Timişoara”, nr. 8–9, 1993; Al Piru, „Dimineaţa”, nr. 28, 1993; Cornelia Ştefănescu, „Jurnalul literar”,   nr. 37–40, 1993; Mircea Popa, „Literatorul”, nr. 9, 1994; Carmen Blaga, „Semenicul”, nr. 3, 1996; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 7, 1998; Victor Cubleşan, „Steaua”, nr. 5–6, 1999; Olimpia iacob, „Convorbiri literare”, nr. 2, 1999; Maria Aron, „Luceafărul”, nr. 10, 2000; Ludmila Rotăraş, „Convorbiri literare”, nr. 12, 2001.
 În volume:Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni,Timişoara, Editura Amarcord, 1996; Tiberiu Chiş, Viorica Bitte, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin,Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Mihai Deleanu, Reşiţa filologică, Reşiţa, Editura Timpul, 1999; Irina Petraş, Panorama criticii literare româneşti, Dicţionar ilustrat, 1950-2000, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001; Who’s who în România,Bucureşti, Pegasus Press, 2002; Dicţionarul General al Literaturii Române,Academia Română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2004; Dicţionar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005; Titus Crişciu, Cei de lângă noi — portrete şi interviuri,Reşiţa, Editura Tim, 2005; Cornel Ungurenu, Sorin Titel interpretat de…, Reşiţa, Modus P.H., 2005; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2006.

Sursa foto:facebook

Vrăjitorul din Oz , duminică, pe scena Teatrului de Vest!
Cultură joi, 12 noiembrie 2026, 13:33

Vrăjitorul din Oz , duminică, pe scena Teatrului de Vest!

Teatrul de Vest vă invită duminică 15 noiembrie de la ora 11:00 la spectacolul Vrăjitorul din Oz, după L.Frank Baum, adaptare scenică și...

Vrăjitorul din Oz , duminică, pe scena Teatrului de Vest!
Festivalul „Tata Oancea” de la Bocșa ajunge la ediția a 50-a. Trei zile dedicate poeziei în grai bănățean
Cultură miercuri, 11 noiembrie 2026, 23:54

Festivalul „Tata Oancea” de la Bocșa ajunge la ediția a 50-a. Trei zile dedicate poeziei în grai bănățean

Evenimentul reunește copii, elevi, creatori și iubitori ai graiului bănățean, într-un program care cuprinde concursuri de recitare, lansări de...

Festivalul „Tata Oancea” de la Bocșa ajunge la ediția a 50-a. Trei zile dedicate poeziei în grai bănățean
Scriitorul David Valentin, la „Dialoguri literare” în Reșița: „Am vrut să demonstrez că pot mai mult decât epigrame”
Cultură miercuri, 11 noiembrie 2026, 22:21

Scriitorul David Valentin, la „Dialoguri literare” în Reșița: „Am vrut să demonstrez că pot mai mult decât epigrame”

Invitatul întâlnirii a fost scriitorul și epigramistul David Valentin, originar din Bocșa, autor a 29 de volume și câștigător a peste 120 de...

Scriitorul David Valentin, la „Dialoguri literare” în Reșița: „Am vrut să demonstrez că pot mai mult decât epigrame”
Prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură al Banatului, între 11 și 13 noiembrie 2026, la Timișoara
Cultură miercuri, 11 noiembrie 2026, 15:25

Prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură al Banatului, între 11 și 13 noiembrie 2026, la Timișoara

Timișoara găzduiește, în perioada 11–13 noiembrie 2026, prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură al Banatului (FILB)....

Prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură al Banatului, între 11 și 13 noiembrie 2026, la Timișoara
Cultură luni, 9 noiembrie 2026, 21:02

ArtVibe aduce pictura și literatura în prim-plan: trei evenimente culturale la Reșița, în noiembrie 2026

După un an 2026 dedicat fotografiei, cu 11 expoziții care au explorat universuri vizuale spectaculoase, ArtVibe își extinde misiunea culturală...

ArtVibe aduce pictura și literatura în prim-plan: trei evenimente culturale la Reșița, în noiembrie 2026
Cultură luni, 9 noiembrie 2026, 17:15

Expoziție retrospectivă Eleonora și Gabriel Hoduț, la Reșița. Lucrări de artă realizate încă din copilărie, expuse la Direcţia pentru Cultură Caraş-Severin

Retrospectiva reunește lucrări realizate de cei doi artiști de-a lungul anilor, de la primele creații din copilărie până la picturi mai...

Expoziție retrospectivă Eleonora și Gabriel Hoduț, la Reșița. Lucrări de artă realizate încă din copilărie, expuse la Direcţia pentru Cultură Caraş-Severin
Cultură luni, 9 noiembrie 2026, 10:54

„Singurătatea ajunge la toți”, romanul lui Dumitru Oprișor, prezentat la Samovarul Literar, la Timișoara

Evenimentul va avea loc de la ora 17:00, în Aula BCUT din Timișoara, iar dialogul va fi moderat de Daniel Luca. Intrarea este liberă. Întâlnirea...

„Singurătatea ajunge la toți”, romanul lui Dumitru Oprișor, prezentat la Samovarul Literar, la Timișoara
Cultură luni, 9 noiembrie 2026, 09:35

Regizorul reșițean Florin Șerban câștigă Marele Premiu la Festivalul Internațional de Film de la Cottbus

Filmul „Nu e locul tău aici”, scris și regizat de cineastul reșițean Florin Șerban, a câștigat Marele Premiu al Festivalului...

Regizorul reșițean Florin Șerban câștigă Marele Premiu la Festivalul Internațional de Film de la Cottbus