Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] La mulţi ani, Tudor Gheorghe, menestrelul limbii şi literaturii române!

„De fiecare dată când îl ascult – și asta se întâmplă des – Tudor Gheorghe îmi confirmă bănuiala că poezia românească – populară și cultă – poate mișca munții. Problema mea, inhalând prin toți porii melodia ființei sale, este cum să-mi stăpânesc o lacrima de dragoste, admirație și mândrie că poate exista acest fenomen pe care, vorba lui Grigore Vieru, îmi e mai ușor să-l pup”, mărturisea poetul Marin Sorescu în anul 1988, despre Tudor Gheorghe, cel născut la 1 august 1945, în comuna Podari,  situată la doar 10 kilometri de Craiova, într-o familie de țărani, tatăl său, Ilie Tudor, fiind cântăreţ la biserică, iar mama, Ştefania Tudor,acum 75 de ani!

Articol editat de Radio Resita, 31 iulie 2020, 21:29 / actualizat: 2 august 2020, 3:59

În anii copilăriei a mers cu animalele la păscut, această perioadă fiind foarte fericită, după cum mărturisea, peste ani, artistul: „Copilăria mea a fost foarte fericită. A fost copilăria unui băieţel de la ţară, care se ducea cu vacile, de primăvara, când se făcea poteca pe lângă gard, iar picioarele mele nu mai cunoşteau încălţările până cădea bruma. Toată viaţa mi-a făcut plăcere să merg desculţ. Am făcut jocurile copilăriei, alea adevărate, fără griji, fără tablete, fără televizor, fără radio. Ascultam doar muzica păsărilor, vuietul vântului şi liniştea pădurilor.”

Viitorul menestrel al limbii şi literaturii române a urmat studiile liceale la Craiova, iar apoi Institutul de Teatru din București, pe care l-a absolvit în anul 1966. A fost actor al Teatrului Național din Craiova, unde a interpretat numeroase roluri în piese precum: ‘Visul unei nopți de iarnă” de Tudor Mușatescu, ”D-ale carnavalului” de I. L. Caragiale, ”Doamna nevăzută” de Pedro Calderón de la Barca, ”Mitică Popescu” de Camil Petrescu, ”Filfizonul pedepsit” de John Vanbrugh, ”Unchiul Vanea” de Anton Cehov, „Năpasta” de I.L.Caragiale, „Vărul Shakespeare” de Marin Sorescu, ”Piticul din grădina de vară”, de Dumitru Radu Popescu sau „Omul din LaMancha”, regia Cezar Ghioca.

Primul recital de poezie ”Menestrel la curțile dorului” a fost susținut în cadrul Festivalului Național de Teatru din 1969, cu care a câștigat Marele Premiu.

În anul 1975 a lansat volumul „Cântece de dragoste de țară”, care includea și piesa „Cântec oltenesc”, a poetului Virgil Carianopol, membru al mișcării legionare. Carianopol a fost închis la Aiud, ca și tatăl lui Tudor Gheorghe, și Periprava. Melodia „Cântec oltenesc” a devenit una din cele mai cunoscute ale maestrului.

Succesul, cariera și evoluția lui Tudor Gheorghe pot părea „venite de la sine”, dar în spatele uriașului succes se găsesc ani de munca înverșunată, de studiu intens și de multe opreliști și nevoi. I-au fost cenzurate, totodată, spectacolele, în anul 1981, când spectacolul „Pe-un franc poet”, pe versuri de Ion Luca Caragiale, a fost oprit imediat după premieră.

De altfel, Tudor Gheorghe a fost primul artist care a pus pe muzică versurile scrise în închisorile comuniste, adunate în albumul „Cu Iisus în celulă”.

După 1989, în anul 1992 Tudor Gheorghe a avut primul spectacol după revoluție, numit „Cântece cu gura închisă”. A revenit pe scenă în 1998, și din 1999 a început seria de spectacole „Anotimpurile poeziei românești” în colaborare cu dirijorul Marius Leonard Hristescu.

De-a lungul unei cariere de peste 50 de ani, cântărețul a lansat peste 20 de albume.
Astăzi, Tudor Gheorghe își continuă cariera începută în 1966, susținând în continuare recitaluri în țară și străinătate și colaborând cu Naționalul craiovean.

“Scriu cu toată răspunderea că de la Maria Tănase nu am avut o personalitate mai puternică în ce privește comorile noastre folclorice ca acest tânăr și neîntrecut actor din Craiova”, spunea Eugen Barbu, în anul 1971.

La mulți ani, Tudor Gheorghe!

Anca Bica Bălălău

Nota redacţiei: În această seară , ora 21, emisiunea Romantica este dedicată Maestrului Tudor Gheorghe!

Etichete:
Zilele Culturii Naționale 2026 au debutat la Reșița sub semnul unui omagiu adus poetului național Mihai Eminescu
Cultură luni, 12 ianuarie 2026, 17:00

Zilele Culturii Naționale 2026 au debutat la Reșița sub semnul unui omagiu adus poetului național Mihai Eminescu

Zilele Culturii Naționale 2026, celebrate la Reșița și Oravița prin evenimente dedicate lui Mihai Eminescu și patrimoniului Banatului Zilele...

Zilele Culturii Naționale 2026 au debutat la Reșița sub semnul unui omagiu adus poetului național Mihai Eminescu
Scriitorul, etnograful şi pedagogul Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii Banatului de Munte, comemorat la Reşiţa la 128 de ani de la naştere
Cultură joi, 8 ianuarie 2026, 10:00

Scriitorul, etnograful şi pedagogul Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii Banatului de Munte, comemorat la Reşiţa la 128 de ani de la naştere

9 ianuarie 2026: 128 de ani de la naștere: Alexander Tietz (*9.01.1898 – †10.06.1978) Binecunoscutul etnograf, pedagog și scriitor...

Scriitorul, etnograful şi pedagogul Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii Banatului de Munte, comemorat la Reşiţa la 128 de ani de la naştere
Programul cultural 2026 al Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița
Cultură luni, 5 ianuarie 2026, 12:18

Programul cultural 2026 al Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița

Evenimente culturale, comemorative și spirituale dedicate comunității germane și patrimoniului Banatului Montan Anul 2026 se anunță unul de...

Programul cultural 2026 al Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița
Un nou an cultural pentru Reșița: 2026, între 255 de ani de industrie și proiecte aniversare majore
Cultură duminică, 4 ianuarie 2026, 08:36

Un nou an cultural pentru Reșița: 2026, între 255 de ani de industrie și proiecte aniversare majore

Anul 2026 se anunță unul de referință pentru Reșița, marcând două momente istorice esențiale: 255 de ani de istorie industrială și 100 de...

Un nou an cultural pentru Reșița: 2026, între 255 de ani de industrie și proiecte aniversare majore
Cultură miercuri, 24 decembrie 2025, 15:48

Comunitatea croată din Recaș aduce tradițiile de Crăciun la Carașova

Duminică seara, 21 decembrie 2025 la Carașova, spectacolul de Crăciun a adunat artiști și reprezentanți ai comunităților etnice din Banat,...

Comunitatea croată din Recaș aduce tradițiile de Crăciun la Carașova
Cultură marți, 23 decembrie 2025, 17:48

Pastorală de Crăciun 2025 a Episcopului Lucian al Caransebeșului – mesaj de credință, lumină și mântuire: Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-a pogorât din ceruri și s-a făcut om

Cu prilejul marelui Praznic al Nașterii Domnului 2025, Preasfințitul Părinte Lucian, din mila lui Dumnezeu Episcop al Caransebeșului, adresează...

Pastorală de Crăciun 2025 a Episcopului Lucian al Caransebeșului – mesaj de credință, lumină și mântuire: Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-a pogorât din ceruri și s-a făcut om
Cultură marți, 23 decembrie 2025, 17:00

Mesajul de Crăciun 2025 al E.S. Iosif Csaba Pal, episcop diecezan de Timișoara – Crăciunul, începutul unei relații vii cu Dumnezeu

În Mesajul de Crăciun 2025, E.S. Iosif Csaba Pal, episcop diecezan de Timișoara, vorbește despre esența profundă a Nașterii Domnului: Dumnezeu...

Mesajul de Crăciun 2025 al E.S. Iosif Csaba Pal, episcop diecezan de Timișoara – Crăciunul, începutul unei relații vii cu Dumnezeu
Cultură luni, 22 decembrie 2025, 18:57

Hanukkah – Sărbătoarea Luminilor, celebrată la Reșița alături de comunitatea evreiască din Timişoara

Hanukkah, cunoscută drept Sărbătoarea Luminilor, este una dintre cele mai importante sărbători tradiționale ale evreilor, celebrată timp de...

Hanukkah – Sărbătoarea Luminilor, celebrată la Reșița alături de comunitatea evreiască din Timişoara