„De fiecare dată când îl ascult – și asta se întâmplă des – Tudor Gheorghe îmi confirmă bănuiala că poezia românească – populară și cultă – poate mișca munții. Problema mea, inhalând prin toți porii melodia ființei sale, este cum să-mi stăpânesc o lacrima de dragoste, admirație și mândrie că poate exista acest fenomen pe care, vorba lui Grigore Vieru, îmi e mai ușor să-l pup”, mărturisea poetul Marin Sorescu în anul 1988, despre Tudor Gheorghe, cel născut la 1 august 1945, în comuna Podari, situată la doar 10 kilometri de Craiova, într-o familie de țărani, tatăl său, Ilie Tudor, fiind cântăreţ la biserică, iar mama, Ştefania Tudor,acum 75 de ani!
În anii copilăriei a mers cu animalele la păscut, această perioadă fiind foarte fericită, după cum mărturisea, peste ani, artistul: „Copilăria mea a fost foarte fericită. A fost copilăria unui băieţel de la ţară, care se ducea cu vacile, de primăvara, când se făcea poteca pe lângă gard, iar picioarele mele nu mai cunoşteau încălţările până cădea bruma. Toată viaţa mi-a făcut plăcere să merg desculţ. Am făcut jocurile copilăriei, alea adevărate, fără griji, fără tablete, fără televizor, fără radio. Ascultam doar muzica păsărilor, vuietul vântului şi liniştea pădurilor.”
Viitorul menestrel al limbii şi literaturii române a urmat studiile liceale la Craiova, iar apoi Institutul de Teatru din București, pe care l-a absolvit în anul 1966. A fost actor al Teatrului Național din Craiova, unde a interpretat numeroase roluri în piese precum: ‘Visul unei nopți de iarnă” de Tudor Mușatescu, ”D-ale carnavalului” de I. L. Caragiale, ”Doamna nevăzută” de Pedro Calderón de la Barca, ”Mitică Popescu” de Camil Petrescu, ”Filfizonul pedepsit” de John Vanbrugh, ”Unchiul Vanea” de Anton Cehov, „Năpasta” de I.L.Caragiale, „Vărul Shakespeare” de Marin Sorescu, ”Piticul din grădina de vară”, de Dumitru Radu Popescu sau „Omul din LaMancha”, regia Cezar Ghioca.
Primul recital de poezie ”Menestrel la curțile dorului” a fost susținut în cadrul Festivalului Național de Teatru din 1969, cu care a câștigat Marele Premiu.
În anul 1975 a lansat volumul „Cântece de dragoste de țară”, care includea și piesa „Cântec oltenesc”, a poetului Virgil Carianopol, membru al mișcării legionare. Carianopol a fost închis la Aiud, ca și tatăl lui Tudor Gheorghe, și Periprava. Melodia „Cântec oltenesc” a devenit una din cele mai cunoscute ale maestrului.
Succesul, cariera și evoluția lui Tudor Gheorghe pot părea „venite de la sine”, dar în spatele uriașului succes se găsesc ani de munca înverșunată, de studiu intens și de multe opreliști și nevoi. I-au fost cenzurate, totodată, spectacolele, în anul 1981, când spectacolul „Pe-un franc poet”, pe versuri de Ion Luca Caragiale, a fost oprit imediat după premieră.
De altfel, Tudor Gheorghe a fost primul artist care a pus pe muzică versurile scrise în închisorile comuniste, adunate în albumul „Cu Iisus în celulă”.
După 1989, în anul 1992 Tudor Gheorghe a avut primul spectacol după revoluție, numit „Cântece cu gura închisă”. A revenit pe scenă în 1998, și din 1999 a început seria de spectacole „Anotimpurile poeziei românești” în colaborare cu dirijorul Marius Leonard Hristescu.
De-a lungul unei cariere de peste 50 de ani, cântărețul a lansat peste 20 de albume.
Astăzi, Tudor Gheorghe își continuă cariera începută în 1966, susținând în continuare recitaluri în țară și străinătate și colaborând cu Naționalul craiovean.
“Scriu cu toată răspunderea că de la Maria Tănase nu am avut o personalitate mai puternică în ce privește comorile noastre folclorice ca acest tânăr și neîntrecut actor din Craiova”, spunea Eugen Barbu, în anul 1971.
La mulți ani, Tudor Gheorghe!
Anca Bica Bălălău
Nota redacţiei: În această seară , ora 21, emisiunea Romantica este dedicată Maestrului Tudor Gheorghe!