Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] La Mulți Ani, Doamna Ada D. Cruceanu!

Urarea aceasta este un eseu al inimii care și-a măsurat cuvintele cu propriul sânge într-un sincer:

La Mulți Ani, Doamna Ada D. Cruceanu!

Anca Bica Bălălău

[FOTO] La Mulți Ani, Doamna Ada D. Cruceanu!

Articol editat de Radio Resita, 4 mai 2021, 13:02 / actualizat: 5 mai 2021, 7:13

Erudită și modestă, prezentă în viața culturală a Cetății cu un profesionalism aparte, nu știu dacă există o urare care să exprime întreaga prețuire.

Parafrazându-l pe Nichita Stănescu aș putea spune că atunci când vorbim despre limba română că este ca o duminică,  putem spune că „Duminica culturii bănățene” poartă numele Ada D. Cruceanu, un Model al tuturor generaților trăitoare și vorbitoare în patria limbii și literaturii române.

Sibiancă prin naștere, la 4 mai 1950, a absolvit Şcoala generală nr. 15 din Sibiu , apoi Liceul nr. 3, Sibiu a urmat Facultatea de Filologie, Universitatea din Bucureşti, Secţia română-engleză și este Doctor în filologie din anul 2001. Redactor revista Reflex; secretar al Fundaţiei Cultural-Sociale „Octavian Doclin”, Reşiţa, colaborează la: „Contemporanul”, „Cronica”, „Familia”, „Limba română”, „Orizont”, „Orient Latin”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viaţa Românească”etc.

Traducător, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, Ada D. Cruceanu are o contribuție prestigioasă la patrimoniul cultural românesc, călăuzind, prin puterea cuvântului și a demnităților publice pe care le-a deținut, promovarea frumosului ce salvează lumea.

Ada D. Cruceanu a fost partenerul de viaţă şi de limbă română al poetului Octavian Doclin și am putea spune că întâlnim o mulţime de bărbaţi deştepţi alături de femei mai puţin deştepte, însă mai rar vezi o femeie deşteaptă lângă un bărbat care nu este inteligent!

Urarea aceasta este un eseu al inimii care și-a măsurat cuvintele cu propriul sânge într-un sincer:

La Mulți Ani, Doamna Ada D. Cruceanu!

Anca Bica Bălălău

Nota redacției-

CRUCEANU, Ada (Ada Mirela Chisăliţă)

 
Critic literar, traducător,
Născută la 4 mai 1950, Sibiu.
 
Studii:
Şcoala generală nr. 15 din Sibiu (1957–1965);
Liceul nr. 3, Sibiu (1965–1969);
Facultatea de Filologie, Universitatea din Bucureşti, Secţia română-engleză (1969–1973);
Doctor în filologie (2001).
 
Profesii şi locuri de muncă:
Profesor, Şcoala generală Socolari, Caraş-Severin (1973–1975);
Bibliograf, Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici”, Reşiţa (1975–1982);
Referent, Centrul Judeţean Caraş-Severin de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare ((1982–1990);
Consilier, Inspectoratul pentru Cultură Caraş-Severin (1990–1996);
Consilier editorial carte, publicitate, Media Star, Reşiţa (1996–1997);
Consilier inspector Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Biroul Cultură (1998–1999); Consilier, Inspectoratul pentru Cultură şi Culte Caraş-Severin (199–2001);
Director executiv al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Caraş-Severin (2001–până în prezent);
Redactor revista Reflex; secretar al Fundaţiei Cultural-Sociale „Octavian Doclin”, Reşiţa.
 
Colaborează la: „Contemporanul”, „Cronica”, „Familia”, „Limba română”, „Orizont”, „Orient Latin”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viaţa Românească”etc.
 
Volume publicate:
Contribuţii la presa românească din Banat, Reşiţa, 1979;
Radu Stanca – dramaturgul, Timişoara, Editura Hestia, 1992;
Porunca Fiului, eseu asupra prozei lui Sorin Titel, Timişoara, Editura Hestia, 1997; Capete de pod, eseuri, Timişoara, Editura Anthropos, 2001.
 
Traduceri realizate:
Gheorghe Costa, Această iarbă a tainei/ This grass of mistery, Timişoara, Editura Hestia, 1994;
Octavian Doclin, Climă temperat–continentală/ Temperate Continental Climate, Timişoara, Editura Hestia, 1995;
E.A. Robinson, Tristram and Other Poems, Timişoara, Editura Hestia, 1995;
Octavian Doclin, 47 Poeme despre Viaţă, Dragoste şi Moarte/ 47 Poems about Life, Love and Death, Reşiţa, Editura Timpul, 1998;
Timişoara. An Artistic Monography, Timişoara, Editura Amarcord, 1999;
 
Premii literare:
Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (1993),
Premiul pentru critică literară al al Festivalului Internaţional de Poezie Emia (2001), Premiul de Excelenţă al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2002), Premiul Eminescu şi Titlul de Cavaler al Ordinului Cultural „Eminescu” (Oraviţa, 2006).
 
Referinţe critice:
În periodice:Adrian Dinu Rachieru, „Meridianul Timişoara”, nr. 8–9, 1993; Al Piru, „Dimineaţa”, nr. 28, 1993; Cornelia Ştefănescu, „Jurnalul literar”,   nr. 37–40, 1993; Mircea Popa, „Literatorul”, nr. 9, 1994; Carmen Blaga, „Semenicul”, nr. 3, 1996; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 7, 1998; Victor Cubleşan, „Steaua”, nr. 5–6, 1999; Olimpia iacob, „Convorbiri literare”, nr. 2, 1999; Maria Aron, „Luceafărul”, nr. 10, 2000; Ludmila Rotăraş, „Convorbiri literare”, nr. 12, 2001.
 
În volume:Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni,Timişoara, Editura Amarcord, 1996; Tiberiu Chiş, Viorica Bitte, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin,Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Mihai Deleanu, Reşiţa filologică, Reşiţa, Editura Timpul, 1999; Irina Petraş, Panorama criticii literare româneşti, Dicţionar ilustrat, 1950-2000, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001; Who’s who în România,Bucureşti, Pegasus Press, 2002; Dicţionarul General al Literaturii Române,Academia Română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2004; Dicţionar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005; Titus Crişciu, Cei de lângă noi — portrete şi interviuri,Reşiţa, Editura Tim, 2005; Cornel Ungurenu, Sorin Titel interpretat de…, Reşiţa, Modus P.H., 2005; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2006.

Depunerea dosarului multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO
Cultură miercuri, 1 aprilie 2026, 17:56

Depunerea dosarului multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO

Marţi, 31 martie 2026, România, alături de Albania și Turcia, a depus dosarul multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională...

Depunerea dosarului multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO
Gala Premiilor UNITER 2026. Inside / Outside.Perspective. Reflecții.
Cultură miercuri, 1 aprilie 2026, 17:52

Gala Premiilor UNITER 2026. Inside / Outside.Perspective. Reflecții.

Astăzi, 1 aprilie, lansăm Gala Premiilor UNITER 2026. Perspective. Reflecții, o campanie amplă care adună artiști, oameni de teatru, oameni de...

Gala Premiilor UNITER 2026. Inside / Outside.Perspective. Reflecții.
„Icoana Învierii – comori de artă sacră”, expoziție specială la Muzeul din Caransebeș
Cultură miercuri, 1 aprilie 2026, 15:10

„Icoana Învierii – comori de artă sacră”, expoziție specială la Muzeul din Caransebeș

Locuitorii din Caransebeș și nu numai sunt invitați să participe la un eveniment cultural deosebit: expoziția „Icoana Învierii – comori de...

„Icoana Învierii – comori de artă sacră”, expoziție specială la Muzeul din Caransebeș
Concert prepascal la Catedrala din Muncitoresc, Reșița – Vecernie și muzică bisericească de excepție
Cultură luni, 30 martie 2026, 23:02

Concert prepascal la Catedrala din Muncitoresc, Reșița – Vecernie și muzică bisericească de excepție

Credincioșii din Reșița sunt invitați miercuri, 1 aprilie, de la ora 17:00, la un eveniment spiritual deosebit organizat de Parohia Ortodoxă...

Concert prepascal la Catedrala din Muncitoresc, Reșița – Vecernie și muzică bisericească de excepție
Cultură luni, 30 martie 2026, 20:40

Expoziție de artă plastică dedicată Învierii Domnului, la Reșița

O expoziție de artă plastică dedicată sărbătorii pascale va avea loc la Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin, aducând în...

Expoziție de artă plastică dedicată Învierii Domnului, la Reșița
Cultură sâmbătă, 28 martie 2026, 20:09

Zilele Literaturii Germane 2026 la Reșița: eveniment cultural de amploare cu distincții importante pentru participanţi

Ediția 2026 a Zilelor Literaturii Germane din Banatul de Munte s-a încheiat după o serie de evenimente culturale diverse, care au adus în...

Zilele Literaturii Germane 2026 la Reșița: eveniment cultural de amploare cu distincții importante pentru participanţi
Cultură joi, 26 martie 2026, 14:34

Radio România și Radio România Reșița au fost, sunt și vor rămâne atașate promovării valorilor, prin întregul lor concept editorial, o scenă mediatică a vieții unde cortina se ridică în fiecare zi! La mulți ani, TEATRULE! Să ne trăiești, să ne trăim!

Oriunde se află o societate umană, acolo se manifestă irepresibilul Spirit al Spectacolului. Născut în comunitate, el poartă măştile şi...

Radio România și Radio România Reșița au fost, sunt și vor rămâne atașate promovării valorilor, prin întregul lor concept editorial, o scenă mediatică a vieții unde cortina se ridică în fiecare zi! La mulți ani, TEATRULE! Să ne trăiești, să ne trăim!
Cultură joi, 26 martie 2026, 11:29

Ora Pământului 2026 la Reșița: Banatul Montan stinge lumina prin lecturi la lumina lumânării

Reșița se alătură și în 2026 uneia dintre cele mai importante inițiative globale dedicate mediului – Ora Pământului (Earth Hour)....

Ora Pământului 2026 la Reșița: Banatul Montan stinge lumina prin lecturi la lumina lumânării