Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] In memoriam, Ion Creangă!

În anul 1875, îl cunoaște pe Mihai Eminescu, atunci revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care se împrietenește. Între 1875 și 1883, la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.Ion Creangă a fost, din păcate, în spatele umorului său , bolnav de epilepsie și a suferit foarte mult la aflarea bolii și apoi a decesului lui Eminescu, și al Veronicăi Micle.

“La Ieşi ninge frumos de ast-noapte, încât s-a făcut drum de sanie. Ciricul e mai frumos acum. Vino, frate Mihai, vino, căci fără tine sunt străin.”…

Fratele Mihai nu a venit, dar a plecat Ion Creangă la el într-o zi de 31 decembrie,  ultima zi a anului 1889, cu numai câteva ore înainte de trecerea în noul an, la vârsta de 52 de ani. Sfârşitul său a venit în mod neaşteptat pentru apropiaţii lui, Creangă petrecându-și ultimele ore din viaţă în compania unui amic, cu care a cutreierat străzile Iaşiului. A mâncat gogoşi şi a consumat alcool, iar spre amiază a mers la tutungeria fratelui său, unde i s-a făcut rău şi a murit, iar de atunci Luceafărul poeziei românești încălzește cerul limbii și literaturii române cu cel mai bun prieten alături-Ion Creangă.

A fost înmormântat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași.

Ion Creangă a avut un băiat, Constantin. Acesta, fost ofițer de carieră, avea să se căsătorească în anul 1886, cu Olga Pătru, fiica unui comerciant din Brăila. Cei doi au avut patru copii, Laetiția, Horia, Silvia și Ionel.

Cei doi nepoți ai lui Creangă, Horia Creangă și Ion Creangă, aveau să devină arhitecți renumiți ai perioadei interbelice.
Horia Creangă, nepotul povestitorului, este considerat cel mai important arhitect al perioadei interbelice. În capitală a proiectat peste 70 de imobile. Unele, însă au fost schimbate de-a lungul timpului, astfel că nici specialiștii nu mai recunosc stilul marelui arhitect școlit la Paris.

Epilog:”N-ar fi rău să fie bine-n ţara asta.”Ion Creangă

Anca Bica Bălălău

[FOTO] In memoriam, Ion Creangă!

Articol editat de Radio Resita, 31 decembrie 2019, 14:41 / actualizat: 31 decembrie 2019, 18:47

Nu este suflet de român să nu fi umblat pe ulițele copilăriei cu snoavele și dulcea vorbă românească a lui Ion Creangă. Povestitor, prozator, teolog, autor de manuale școlare printre care și un Abecedar, politician, poet este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice „Amintiri din copilărie”.

Printre pseudonimele sale ne stă în amintire-„Popa Smântână”, „Ioan Vântură-Țară”…

O dată cu el, s-a născut pe 1 martie 1837, sau într-o altă variantă 10 iunie 1839, conform unei mitrici -condici de nou-născuți din Humulești, publicată de Gheorghe Ungureanu, deci o dată cu el s-a născut  și „Umorul lui Creangă” care este însuşi umorul vieţii, al acestui fenomen organic, în care durerea şi bucuria, răul şi binele, prostia şi inteligenţa, umbra şi lumina se îmbrăţişează alternativ, ca s-o exprime în toata realitatea.


Ion Creangă este cel mai mare povestitor român și totodată stă cu onoare pe plan internațional alături de Frații Grimm, Prault şi Andersen.

Opera sa majoră, scrisă la îndemnul prietenului său Mihai Eminescu, este „Amintiri din copilărie”, iar „Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al său.
„Amintirile din copilărie” rămân peste generații streașina prin care ne protejează sufletul cu simplitatea frumosului, firescului, simplității:

“Ia, eram şi eu un boţ cu ochi, o bucată de humă însufleţită din Humuleşti.Nu ştiu alţi cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie! Dragi mi-erau tata şi mama, fraţii şi surorile şi băieţii satului, tovarăşii mei de copilărie, cu cari, iarna, în zilele geroase, mă desfătam pe gheaţă şi la săniuş, iar vara în zile frumoase de sărbători, cântând şi chiuind, cutreieram dumbrăvile şi luncile umbroase, ţarinele cu holdele, câmpul cu florile şi mândrele dealuri, de după care îmi zâmbeau zorile, în zburdalnica vârstă a tinereţii! Asemenea, dragi mi-erau şezătorile, clăcile, horile şi toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însufleţire,” spunea cel ce ne-a rămas drept cel mai năstrușnic Nică a Petrei, copilul care ne-a trăit pe noi, copiii noștri și copiii copiilor noștri, atât cât Dumnezeu va îngădui suflarea românească pe acest pământ.

„În Ion Creangă vedem astăzi pe primul romancier al literaturii noastre, pe primul creator de epos, nu în timpul istorico-literar, ci într-o durată spirituală, fiindcă românul lui Filimon anticipează cu două decenii Amintirile,”afirmă critical literar Pompiliu Constantinescu.

În anul 1875, îl cunoaște pe Mihai Eminescu, atunci revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care se împrietenește. Între 1875 și 1883, la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.Ion Creangă a fost, din păcate, în spatele umorului său , bolnav de epilepsie și a suferit foarte mult la aflarea bolii și apoi a decesului lui Eminescu, și al Veronicăi Micle.

“La Ieşi ninge frumos de ast-noapte, încât s-a făcut drum de sanie. Ciricul e mai frumos acum. Vino, frate Mihai, vino, căci fără tine sunt străin.”…

Fratele Mihai nu a venit, dar a plecat Ion Creangă la el într-o zi de 31 decembrie,  ultima zi a anului 1889, cu numai câteva ore înainte de trecerea în noul an, la vârsta de 52 de ani. Sfârşitul său a venit în mod neaşteptat pentru apropiaţii lui, Creangă petrecându-și ultimele ore din viaţă în compania unui amic, cu care a cutreierat străzile Iaşiului. A mâncat gogoşi şi a consumat alcool, iar spre amiază a mers la tutungeria fratelui său, unde i s-a făcut rău şi a murit, iar de atunci Luceafărul poeziei românești încălzește cerul limbii și literaturii române cu cel mai bun prieten alături-Ion Creangă.

A fost înmormântat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași.

Ion Creangă a avut un băiat, Constantin. Acesta, fost ofițer de carieră, avea să se căsătorească în anul 1886, cu Olga Pătru, fiica unui comerciant din Brăila. Cei doi au avut patru copii, Laetiția, Horia, Silvia și Ionel.

Cei doi nepoți ai lui Creangă, Horia Creangă și Ion Creangă, aveau să devină arhitecți renumiți ai perioadei interbelice.
Horia Creangă, nepotul povestitorului, este considerat cel mai important arhitect al perioadei interbelice. În capitală a proiectat peste 70 de imobile. Unele, însă au fost schimbate de-a lungul timpului, astfel că nici specialiștii nu mai recunosc stilul marelui arhitect școlit la Paris.

Epilog:”N-ar fi rău să fie bine-n ţara asta.”Ion Creangă

Anca Bica Bălălău

Sursa: wikipedia

Eveniment cultural dedicat Zilei Mondiale a Diversității Culturale, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reșița
Cultură marți, 20 mai 2025, 16:52

Eveniment cultural dedicat Zilei Mondiale a Diversității Culturale, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reșița

Pe 21 mai 2025, începând cu ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reșița găzduiește un eveniment special cu ocazia Zilei...

Eveniment cultural dedicat Zilei Mondiale a Diversității Culturale, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reșița
Ziua Timișoarei 2025: peste 100 de evenimente gratuite în 50 de locații din oraș, între 1 și 3 august
Cultură luni, 19 mai 2025, 14:23

Ziua Timișoarei 2025: peste 100 de evenimente gratuite în 50 de locații din oraș, între 1 și 3 august

Timișoara devine capitala bucuriei urbane între 1 și 3 august 2025, când orașul celebrează Ziua Timișoarei printr-un maraton de peste 100 de...

Ziua Timișoarei 2025: peste 100 de evenimente gratuite în 50 de locații din oraș, între 1 și 3 august
FIKL ART STAGE 2025: Arta ca experiență totală în inima naturii – cu Jacky Terrasson și Tord Gustavsen
Cultură vineri, 16 mai 2025, 11:36

FIKL ART STAGE 2025: Arta ca experiență totală în inima naturii – cu Jacky Terrasson și Tord Gustavsen

Noul sezon al FIKL ART STAGE debutează la Socolari, în spațiul unic conceput și dezvoltat de pictorul Gheorghe Fikl, unul dintre cei mai...

FIKL ART STAGE 2025: Arta ca experiență totală în inima naturii – cu Jacky Terrasson și Tord Gustavsen
Concert extraordinar BelVoce la Reșița și Timișoara, în colaborare cu Consulatul German
Cultură miercuri, 14 mai 2025, 21:41

Concert extraordinar BelVoce la Reșița și Timișoara, în colaborare cu Consulatul German

În perioada 18 – 21 mai 2025, iubitorii muzicii clasice sunt invitați să se bucure de un nou turneu susținut de talentații soliști ai...

Concert extraordinar BelVoce la Reșița și Timișoara, în colaborare cu Consulatul German
Cultură miercuri, 14 mai 2025, 16:00

Diplome DSD la Colegiul Naţional „Diaconovici-Tietz” din Reșița – un pas important pentru viitorul elevilor

La Colegiul Național „Diaconovici-Tietz” din Reșița a avut loc miercuri, 14 mai ceremonia oficială de înmânare a diplomelor de competență...

Diplome DSD la Colegiul Naţional „Diaconovici-Tietz” din Reșița – un pas important pentru viitorul elevilor
Cultură luni, 12 mai 2025, 19:36

Vernisaj de pictură despre natură la Direcția pentru Cultură din Reșița – artă, peisaj și emoție

Într-un cadru elegant și plin de culoare, Direcția pentru Cultură a județului Caraș-Severin a deschis porțile la începutul săptămânii cu...

Vernisaj de pictură despre natură la Direcția pentru Cultură din Reșița – artă, peisaj și emoție
Cultură luni, 12 mai 2025, 17:20

Timișoara citește, visează și se conectează în aer liber – SăCiTimișoara aduce literatura în inima orașului

Săptămâna aceasta, Timișoara devine o bibliotecă în aer liber. Proiectul SăCiTimișoara revine cu trei evenimente culturale ce transformă...

Timișoara citește, visează și se conectează în aer liber – SăCiTimișoara aduce literatura în inima orașului
Cultură duminică, 11 mai 2025, 10:52

Harap-Alb revine în Reșița într-un spectacol unic

Redescoperă magia poveștilor clasice Casa de Cultură a Municipiului Timișoara aduce în fața publicului reșițean o producție teatrală de...

Harap-Alb revine în Reșița într-un spectacol unic