Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Dinu Săraru, Omul care a dus generații la teatru, ca la școală, împlinește 89 de ani !

Motto: „Un popor fără cultură e un popor uşor de manipulat”.Kant

[FOTO] Dinu Săraru, Omul care a dus generații la teatru, ca la școală, împlinește 89 de ani !

Articol editat de Radio Resita, 29 ianuarie 2021, 16:00

Omul fără educaţie şi fără cultură este ca un animal care poate fi uşor dresat şi manipulat să facă ce vor stăpânii, îngenuncheat în mediocritate cu simţul admiraţiei atrofiat… poate de aceea preţul pentru toate acestea nu este negociabil, fiind datoria fiecăruia dintre noi spre aducere aminte…

Astăzi, Dinu Săraru împlineşte astăzi 89 de ani, din care 68  a dăruit radioului românesc, 23 de ani  Teatrului Mic şi după 1989, câțiva ani  Teatrului Naţional din Bucureşti.

Personal, fac parte din generaţia care s-a îndrăgostit iremediabil de teatru în sala de spectacole a Teatrului Mic, unde mă întâlneam cu Vocile de la Teatru Radiofonic, refugiul meu asemeni celor care și-au ascuns fără să știe nimeni copilăria în buzunar și care au pornit să-și continue jocul până la sfârșitul lor…

Dramaturg, eseist, publicist, romancier și scriitor român, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Dinu Săraru s-a născut pe 30 ianuarie 1932, județul Vâlcea, fiu al învățătorului Costică Săraru și al Corneliei Săraru, din comuna Slătioara, la 8 km de orașul Horezu. Este tatăl ziaristei, redactor radio și TV, Ruxandra Săraru.

„Cine stabileşte şi cine măsoară hotarele vârstei şi ale vârstelor? Cine poate decide când începe, când poate să înceapă şi când se încheie marea iubire? Şi când avem şi când nu avem dreptul la ea?” mărturiseşte Dinu Săraru

A debutat în presă la numai 18 ani, ca reporter la Radiodifuziunea Română între anii 1950-1961. A fost secretar general de redacţie la revista ”Secolul 20” şi la ”Luceafărul”
În perioada 1969-1977, a fost secretar general de redacţie, redactor-şef adjunct, redactor-şef al Redacţiei Culturale Radio-TV.
După anul 1990, a ocupat poziţiile de director general adjunct la Centrul Internaţional Ecumenic şi de membru în comitetul de direcţie al revistei „Armonia” .A fost director fondator al revistei „Noi” şi director al cotidianului „Universul românesc” .

Este fondatorul Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală ”Nişte ţărani”, înfiinţată în iunie 1998 şi unul dintre organizatorii, din anul 1998, al Festivalului Internaţional de Film ”Eco-Etno-Folk Film” de la Slătioara. Tot în 1998, iniţiază şi coordonează proiectul Pro Istoria. Un an mai târziu, devine director fondator al revistei ”Renaşterea civilizaţiei rurale româneşti” şi creează Institutul Naţional de Cercetare a Civilizaţiei Rurale, în cadrul fundaţiei omonime.

În anul 2001, a reluat publicarea „Gazetei Teatrului Naţional”. A devenit director fondator al revistei „Clipa” în 2008.

Dinu Săraru este membru al Uniunii Scriitorilor din 1961 şi membru fondator al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, în 2001.

Debutul său editorial a fost o culegere de cronici şi articole dedicate teatrului, adunate sub titlul ”Teatrul românesc şi interpreţi contemporani” în anul 1966. În 1973, avea să publice o nouă colecţie de cronici şi eseuri teatrale, ”Al treilea gong”.

A debutat ca romancier şi, totodată, s-a consacrat cu ”Nişte ţărani” (1974, Premiul ”Ion Creangă” al Academiei Române). Cartea a fost ecranizată, în 1980, sub titlul ”Vânătoarea de vulpi”, în regia lui Mircea Daneliuc şi a fost pusă în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Mic, în 1981, cu titlul ”Scenariu dramatic în şapte anotimpuri”.

Au urmat romanele: ”Clipa” (1976, montat, în premieră în 1978, la Teatrul de Stat din Constanţa, în regia lui Virgil Stoenescu), trilogia ”Dragostea şi revoluţia” (1981 – 1986) (”Toamna roşie”, ”Cei care plătesc cu viaţa”, ”Speranţa”), ”Adevăruri de toată ziua” (1987), ”Un fluture alb cu sânge pe aripi” (1992), ”Iarba vântului” (1993, Premiul ”Mihai Eminescu”), ”Trilogia ţărănească” (triptic de romane, 1996), ”Crimă pentru pământ” (1997, Premiul ”Liviu Rebreanu”) – montat de regizorul Grigore Gonţa la Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” din Bucureşti, ”Ciocoii noi cu bodyguard” (2004), ”Generalul Revoluţiei cu piciorul în ghips – Dialog cu generalul Victor Atanasie Stănculescu”, volum de interviuri (2005), ”Ultimul ţăran din Slătioara” (2006).

Subiectul filmului ”Ticăloşii” (2007) al cărui regizor şi scenarist este Şerban Marinescu, este inspirat din romanul lui Dinu Săraru „Ciocoii noi cu bodyguard”.

Colaborarea cu marii actori a continuat şi după 1989, în acest film de referinţă, ca un bisturiu ce a delimitat ipocrizia de circumstanţă-„Ticăloşii”, a cărui distribuţie se bucură de Horaţiu Mălăele, Dorel Vişan, Mircea Diaconu, Ştefan Iordache, Gheorghe Dinică…

„Filmul e plin de speranţa spectatorului că se va scăpa de ticăloşie şi ticăloşi, cândva. Sper să dea satisfacţie denunţul unor adevăruri care ne înconjoară cu asupra de măsură, ne sufocă şi ne pun în genunchi. Întâi, adevărul fundamental este că ţara a fost transformată într-un Codru al Vlăsiei, unde bietul om este singur, iar ticăloşii zburdă în voie; codrul este, la noi, azi, favorabil ticăloşiei. Ţara arată ca o vită jupuită de vie. Şi în roman cred că am reuşit să sugerez această idee a nemerniciei bătălii pe trupul însângerat. Câinii trag cu lăcomie disperată din el şi se muşcă şi între ei. Aici există un singur ideal: cine apucă halca mai mare! Am spus şi în roman că niciun fel de personaj sau situaţie n-a fost construită cu intenţia de a fi recognoscibilă. Am scris cartea ca să pledez pentru o idee şi până la urmă am scris o poveste. Dar cum povestea nu poate să se desfăşoare în afara adevărului vieţii… Filmul şi romanul au la bază poveşti adevărate”, mărturiseşte Dinu Săraru!

A primit de două ori Medalia Meritul Cultural şi o dată cu ordinul omonim. În 2002 i-a fost acordată distincţia de Cavaler al Ordinului Naţional ”Steaua României”. Un an mai târziu, a fost distins cu Premiul Naţional al Ministerului Culturii pentru întreaga activitate artistică. În 2007, la împlinirea vârstei de 75 de ani, a primit Medalia de aur a Academiei oamenilor de Ştiinţă din România, Medalia de aur alb cu efigia scriitorului a Băncii Naţionale a României şi Medalia de argint – Antim Ivireanu a Arhiepiscopiei Râmnicului. În 2011, Arhiepiscopia Râmnicului i-a oferit medalia de aur – Constantin Brâncoveanu.

În 2012, la vârsta de 80 de ani, lui Dinu Săraru i s-a acordat Diploma de Merit a Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti.

În numele unui gând mai frumos şi mai curat decât zicerea lui:
La mulţi ani, Maestre Dinu Săraru!

Generaţii întregi s-au îndrăgostit de teatru acolo pe strada Sărindar, la Teatrul Mic… urarea noastră se regăseşte în frumosul eseu al lui Max Reinhardt:
„Cred în nemurirea teatrului. E cel mai minunat adăpost pentru cei care și-au ascuns fără să știe nimeni copilăria în buzunar și care au pornit să-și continue jocul până la sfârșitul lor”.

Continuaţi jocul acesta minunat,Maestre!                                                   

La mulţi ani, Dinu Săraru! Laudatio!

Anca Bica Bălălău

sursa: wikipedia

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice – ediția a III-a la Moldova Nouă
Cultură luni, 13 aprilie 2026, 17:41

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice – ediția a III-a la Moldova Nouă

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice va fi marcată la Moldova Nouă. A III-a ediţie a evenimentului are loc sâmbătă, 18...

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice – ediția a III-a la Moldova Nouă
În amintirea lui Zoltán Falusy: 50 de ani de la plecarea la cele veşnice a pictorului care a format generații de artiști la Reșița
Cultură luni, 13 aprilie 2026, 16:49

În amintirea lui Zoltán Falusy: 50 de ani de la plecarea la cele veşnice a pictorului care a format generații de artiști la Reșița

Zoltán Falusy, unul dintre cei mai importanți artiști plastici ai Reșiței și mentor al mai multor generații de creatori, este comemorat în...

În amintirea lui Zoltán Falusy: 50 de ani de la plecarea la cele veşnice a pictorului care a format generații de artiști la Reșița
Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediţia a IV-a
Cultură luni, 13 aprilie 2026, 11:59

Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediţia a IV-a

Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediția a IV-a, luni, 13 aprilie 2026, la Bocșa. Primăria Orașului Bocșa, Consiliul Local Bocșa și...

Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediţia a IV-a
Constantin Gruescu, comemorat la 102 ani de la naștere. Personalitatea care a dus faima mineralogiei Banatului Montan în lume
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 16:52

Constantin Gruescu, comemorat la 102 ani de la naștere. Personalitatea care a dus faima mineralogiei Banatului Montan în lume

Constantin Gruescu, una dintre cele mai respectate personalități ale Banatului Montan, este comemorat în 2026 la 102 ani de la naștere. Prin...

Constantin Gruescu, comemorat la 102 ani de la naștere. Personalitatea care a dus faima mineralogiei Banatului Montan în lume
Cultură joi, 9 aprilie 2026, 23:08

Festivalul de Dansuri Germane pentru Copii 2026 la Jimbolia – tradiție, cultură și spectacole pentru cei mici

Ediția a IV-a a Festivalului de Dansuri Germane pentru Copii va avea loc pe 18 aprilie 2026, de la ora 12:00, la Casa de Cultură din Jimbolia....

Festivalul de Dansuri Germane pentru Copii 2026 la Jimbolia – tradiție, cultură și spectacole pentru cei mici
Cultură miercuri, 8 aprilie 2026, 18:13

Paștele Tinerilor 2026 la Biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Marga

În cea de-a treia zi a Praznicului Învierii Domnului, tinerii se reunesc pentru a celebra Paștele Tinerilor 2026, un eveniment dedicat credinței,...

Paștele Tinerilor 2026 la Biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Marga
Cultură marți, 7 aprilie 2026, 19:27

Gărâna Jazz Festival 2026: 30 de ani de muzică, natură și artiști internaționali din 16 ţări

Gărâna Jazz Festival aniversează 30 de ani de existență printr-o ediție specială ce va avea loc între 9 și 12 iulie 2026. Evenimentul...

Gărâna Jazz Festival 2026: 30 de ani de muzică, natură și artiști internaționali din 16 ţări
Cultură marți, 7 aprilie 2026, 17:38

Teatrul de Vest a scos o premieră ce îi marchează o bornă definitivă în istoria sa, de acum totul se transformă: înainte de ’’Oameni, locuri și lucruri’’ și după ’’Oameni, locuri și lucruri’’

Motto: „Ai căutat cea mai grea povară şi atunci te-ai găsit pe tine însuţi” Friedrich Nietzsche. ’’Oameni, locuri și...

Teatrul de Vest a scos o premieră ce îi marchează o bornă definitivă în istoria sa, de acum totul se transformă: înainte de ’’Oameni, locuri și lucruri’’ și după ’’Oameni, locuri și lucruri’’