[FOTO-AUDIO] „Ziua Limbii Române” se sărbătoreste în România pe 31 august la aceeași dată cu „Limba Noastră” în Republica Moldova!

Motto: „Limba română este patria mea”. Nichita Stănescu

Articol editat de Radio Resita, 30 august 2021, 20:22 / actualizat: 1 septembrie 2021, 11:21

„Mult e dulce şi frumoasă

Limba ce-o vorbim,

Altă limbă-armonioasă

Ca ea nu găsim.

Saltă inima-n plăcere

Când o ascultăm,

Și pe buze-aduce miere

Când o cuvântăm.

Românașul o iubește

Ca sufletul său,

Vorbiți, scrieți românește,

Pentru Dumnezeu”, scria poetul Gheorghe Sion sau George Sion,  născut pe 18 mai 1822,în Mamornița Românească, azi Ucraina şi urcat în veşnicie pe 1 octombrie 1892,în București. A fost membru titular (din 1868) al Academiei Române.

Coborând către zilele noastre, „Ziua Limbii Române” se sărbătoreste în România la 31 august la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din anul 1990, ce are scopul de a onora limba de stat.

În legea 53/2013, se arată că „Ziua Limbii Române” poate fi sărbătorită de către autorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific.

De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în cadrul programelor lor manifestările dedicate acestei zile.

Ziua Limbii Române se sărbătoreşte şi în Republica Moldova începând din anul 1990. În urma solicitărilor celor circa 700.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Chişinău, care a avut loc la 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti a adoptaţ la 31 august 1989, Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de staţ se arată pe site-ul www.moldova.org. Totodată, o altă lege stipula renunţarea la grafia chirilică şi revenirea la alfabetul latin, ambele acte legislative menţionând explicit faptul că limba moldovenească este identică cu limba română. Anul următor, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoarea naţională ”Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în ”Limba noastră”. Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să rămână cunoscută ca Zi a Limbii Române, rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova fiind consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991.

„Limba română este patria mea”

Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italianei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. 17 milioane se află în Romania, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie.

 În anul 2011, mai multe asociaţii şi organizaţii româneşti din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august – „ Ziua Limbii Române” să fie sărbătoarea naţională a acestor comunităţi româneşti, urmând ca, începând cu anul 2012, ea să fie sărbătorită în toate aceste comunităţi.

De asemenea, au solicitat şi celorlalte asociaţii şi organizaţii româneşti din întreaga lume să proclame ziua de 31 august ca „Ziua Limbii Române” şi să o serbeze ca atare.

La ceas aniversar al limbii române am stat de vorbă cu dr.filolog Ada D.Cruceanu, un om a cărui menire este aceea de a ține candela cuvântului aprinsă. Erudită și modestă, prezentă în viața culturală a Cetății cu un profesionalism aparte, nu știu dacă există o întrebare căreia să nu îi descopere sensul și răspunsul.

Parafrazându-l pe Nichita Stănescu aș putea spune că atunci când vorbim despre limba română este ca o duminică, iar Ada D. Cruceanu este un Model al tuturor generaților trăitoare și vorbitoare în patria limbii și literaturii române:

„Dacă am pus cât de cât o cărămidă sau măcar o piatră la limba română, am făcut-o în virtutea testamentului lui Enăchiță Văcărescu-Las vouă moștenire creșterea limbii românești și-a patriei cinstire!

Să nu-mi spuneți că este desuet, că dacă ar fi așa n-aș crede că s-ar fi inventat o zi a limbii române de celebrare a ei.Bine ar fi să o facem în fiecare zi, dar măcar cu ocazia aceasta să ne aducem aminte că suntem moștenitorii unei limbi despre care, sigur, am putea oricând să vorbim cu ipotexe diferite privindu-i originea, privindu-i extensia, privindu-i dificultățile de traducere, privind și modul în care astăzi pierdem câte ceva, dar poate că în viitor ceea ce pierdem acum devine un câștig.Un La Mulți Ani se cuvine tuturor celor care o vorbesc, tuturor celor care o îmbogățesc, indiferent oriunde s-ar afla și tuturor celor care, circulând dintr-o parte în alta a lumii, așezându-se temporar sau definitiv în alte locuri, duc și acolo ceva din limba română și într-un fel compensatoriu contribuie la îmbogățirea altor limbi prin ceea ce cândva limba română a împrumutat și poate da înapoi în varianta denotativ-conotativă pe care ea însăși a creat-o de-a lungul timpului.

La mulți ani, tuturor celor scriu, traduc, citesc în zona noastră, în întreg Banatul, în întreg spațiul locuit de vorbitori de limbă română!”

Preşedintele Academiei Române Ioan-Aurel Pop consideră că „limba noastră rămâne viaţa noastră ca popor”.

„Nu poţi fi român dacă nu vorbeşti româneşte, deşi poţi vorbi româneşte fără să fii român. În ciuda unor negaţii născute din prea multă iubire, din rea-voinţă, din ignoranţă sau din dorinţa de a epata, limba noastră rămâne viaţa noastră ca popor. Nu există popor pe lume asta care să nu-şi preţuiască, îngrijească şi conserve limba. La fel fac ori ar trebui să facă şi românii. Că unii s-au plictisit să audă că limba noastră este ‘ca un fagure de miere’ sau că este ‘limbă sfântă, limba vechilor cazanii’ sau că este principala formă de comunicare verbală şi scrisă a poporului român – este treaba lor. Azi este mai uşor decât odinioară să te cufunzi în altă limbă, în altă limbă de comunicare. Evident, nu va fi precum limba care vine de la mamă şi de la bunică, dar, pentru urmaşi, se pot schimba şi mamele şi bunicile. Noi, care ‘locului ne ţinem’, ne-am cultivat limba, am normat-o, i-am stabilit o gramatică şi am scos-o în lume”, spune istoricul.

Amintind că „Academia Română, încă de la înfiinţare, s-a îngrijit de corectitudinea limbii şi de zestrea ei”, Ioan-Aurel Pop îndeamnă „s-o păzim aşa cum ne îndemna cândva Ienăchiţă Văcărescu şi s-o dăm frumoasă, caldă, curată şi strălucitoare feţilor şi fetelor noastre”.

„În mai bine de un secol, lingviştii români de la Academie au creat Dicţionarul Tezaur al Limbii Române, început înainte de 1900 şi terminat după anul 2000. Este un monument menit să învingă timpul, în zeci de volume şi cu aproape 200.000 de cuvinte, comentate şi definite după regulile ştiinţei. Mai sunt atlasul lingvistic, colecţia de literatură română (în aproape 250 de volume) şi câte altele! Prin limba noastră comunicăm şi ne prezentăm lumii cu literatura română, adică cu acea pleiadă de lumi recreate de scriitorii români, de la cronicari încoace. În rândul celor 6.000 – 7.000 de limbi vii de pe planetă, româna se află – în funcţie de mai multe criterii obiective, fixate de specialişti neromâni – între primele 15 – 20, ceea ce nu este puţin lucru. Mie îmi place să spun că cea mai importantă creaţie spirituală a poporului român este limba română”, este mesajul lui Ioan-Aurel Pop, citat de Agerpres.

Româna este limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină, organizaţie internaţională ce reuneşte ţările lumii în care se vorbeşte una dintre limbile romanice şi în Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007.

Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos.

Limba română este limbă maternă sau este vorbită şi în Ucraina, Ungaria, pe Valea Timocului în Serbia sau în Bulgaria. Este vorbită şi în comunităţile etnicilor români din Croaţia, Slovenia, Slovacia sau Polonia.

Emigranţii au dus limba română peste tot în lume: în Israel 5 % din populaţie provine din România şi vorbeşte limba română. În Italia, Spania, SUA, Canada, Franţa, Germania, Portugalia, Cipru sau Australia se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români.

Studenţii străini sau cei care au lucrat în România sunt vorbitori de limba română şi se estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care şi-au făcut studiile în România, vorbesc limba română.

Limba română este predată în ţări est-europene unde există comunități semnificative româneşti, dar şi în instituţii de învăţământ din 43 de ţări ale lumii, unde este învăţată ca limbă străină.

În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Limba este cartea de nobleţe a unui neam. Tuturor trăitorilor în limba română: LA MULȚI ANI!

Epilog: „Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet”. Fănuș Neagu

Anca Bica Bălălău