Ascultă Radio România Reșița Live

Expoziția ”Half of the stories – reconfiguring stereotypes” a artistului plastic Marian Truțulescu, o oglindă a sufletului uman între două chipuri, expresie a unei realități convalescente

Expoziția personală ”Half of the stories – reconfiguring stereotypes”, a artistului plastic Marian Truțulescu, a fost vernisată miercuri, 21 septembrie, la Muzeul Banatului Montan din Reșița și va rămâne deschisă pâna în 21 octombrie.
Ipostazele înfățișate de Marian Truțulescu au adus publicului numeros prezent la vernisaj, o firească stare de conectare cu mesajul dorit de artist, cel al găsirii sau regăsirii personale și mai ales transpunerea personală a privitorului într-un dialog sugerat tocmai de ”cealalta jumatate a poveștilor”. Reconfigurarea stereotipurilor este un mesaj subliminal despre imaginea – portret, omniprezentă pe toate canalele media, o aluzie fină la Fake-urile și filtrele care conservă starea de incertitudine.

Expoziția ”Half of the stories – reconfiguring stereotypes” a artistului plastic Marian Truțulescu, o oglindă a sufletului uman între două chipuri, expresie a unei realități convalescente

Articol editat de Anca Bălălău, 26 septembrie 2022, 16:44 / actualizat: 26 septembrie 2022, 17:53

Jumătăți de povești” sau „o parte a poveștilor” este de fapt o transpunere metaforică a imaginii societății în care trăim. Societatea actuală este într-un fel oglinda unei realități virtuale, a unei vieți colaterale realității fizice, care are implicații directe în viața de zi cu zi. Niciodată nu vom cunoaște cealaltă parte, adică cea a realității fizice, decât prin prisma celei virtuale. Identitatea noastră stă ascunsă în spatele unor ecrane care nu dezvăluie decât fragmente, ideale de cele mai multe ori, ale individului sau a societăți în ansamblul ei.

Problematica multiplicării chipurilor și implicit a transpunerilor identității individuale sau de masă, este o problemă reală cu care se confruntă întreaga societate. Dualitatea în care se scaldă aceasta, este în plină desfășurare. Peste tot apar stereotipuri, imagini obsesive, repetitive, care deformează adevărul și realitatea imediată, dar care impun însă prin această largă răspândire, tipare sau modele. Ce e însă esențial este să putem discerne între adevărat sau fals și să căutăm atitudinea și starea de fapt din spatele acestor măști ideale, să citim și să decodificăm adevăratele valori și emoții care însoțesc realitatea virtuală. Chipul (leitmotivul expoziției), transmite emoția sufletească. Nu peste mult timp, acesta își ascunde adevărata identitate, adaptându-se noilor vremuri. Chiar și așa, chipul rămâne modalitatea de expresie prin care încercăm să ne exprimăm controlul sau, din contră, răbufnirea trăirilor interioare. În el stau laolalta neputința, dezgustul, refugiul, evadarea de zi cu zi, dar și bucuria și exaltarea. Chipul devine, la fel ca și arta, un trasmițător de emoție care provine dintr-o stare’’,mărturisește artistul plastic Marian Truțulescu.

Ipostazele înfățișate de Truțulescu au adus publicului numeros prezent la vernisaj, o firească stare de conectare cu mesajul dorit de artist, cel al găsirii sau regăsirii personale și mai ales transpunerea personală a privitorului într-un dialog sugerat tocmai de ”cealaltă jumătate a poveștilor”. Reconfigurarea stereotipurilor este un mesaj subliminal despre imaginea – portret, omniprezentă pe toate canalele media, o aluzie fină la Fake-urile și filtrele care conservă starea de incertitudine.

Marian are capacitatea de a se metamorfoza, de a se autodepăși, de a se schimba ca și creator. Ce vedeți astăzi aici este o pledoarie pentru corpul uman pentru portret în speță. Pe el nu-l interesează atât ochiul, nasul, gura, cât mai degrabă această instanță a chipului, nu într-un un sens declarat al chipului iconic, ci într-un sens, aș putea spune, al ludicului care merge spre arhietip. El transformă portretul, craniul, acest fabuloas laborator secret, o culminație a creației – capul uman. Trece cu ușurință de la portretele acestea fabuloase, din punctul meu de vedere, care arată și cheia canonului greco-roman, ușor se mișcă mai departe spre portretul renașcentist apoi alunecă foarte repede în constructivisme, refuză iarăși si vine în zona anamorfozelor, cu foarte multă lejeritate.
Aș putea fără să exagerez să spun că Truțulescu este un mare maestru al chipului uman. La el vedeți oameni încoronați sau neîncoronați, vedeți ochii multiplicați, vedeți un palimpsest, o serialitate care arată clar că există un fel de cod care se construeiște ca un cod binar sau ternar din elemente: urechi, nas, ochi care te privesc fățarnic, uneori languros, alteori oacheș, vesel sau chiar temător.

Este un extraordinar de bun și rafinat observator al acestor fabuloase și infinite, dacă vreți, chipuri și răschipuri ale faces-ului uman. Mi se pare interesant la aceste tripticuri care coboară ca un voal, ca o trenă în care aflăm că există aceste preluări ale chipurilor din jurul său. Câte chipuri, vă imaginați doar pe Facebook, gândiți ce înseamnă această privire a noastră care se consumă într-un un dialog infinit între noi și oglindă, între noi și camera video și așa mai departe. Este o lume a chipului uman, iar Marian se ocupă cu această decriptare. Marian nu coboară în tenebrele psihismului uman, nu intră în zona demonicului ci rămâne intr-o zonă curată, într-o zonă aerisită și veselă așa cum îl simt pe el, pudic de multe ori, dar foarte ferm și imprevizibil ca și capacitate creatoare,”precizează criticul de artă, conf. univ. dr. Gabriel Kelemen

Expoziția ”Half of the stories – reconfiguring stereotypes”, a artistului plastic Marian Truțulescu, o oglindă a sufletului uman între două chipuri, expresie a unei realități convalescente! Șansa de A VEDEA și de a nu ne expune fragila dezorientare într-o lume cu adevărat penetrată de non-sens este mesajul artistic care definește un mare creator reșițean, national și international, artistul plastic, Marian Truțulescu!

Etichete:
Scriitorul, etnograful şi pedagogul Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii Banatului de Munte, comemorat la Reşiţa la 128 de ani de la naştere
Cultură joi, 8 ianuarie 2026, 10:00

Scriitorul, etnograful şi pedagogul Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii Banatului de Munte, comemorat la Reşiţa la 128 de ani de la naştere

9 ianuarie 2026: 128 de ani de la naștere: Alexander Tietz (*9.01.1898 – †10.06.1978) Binecunoscutul etnograf, pedagog și scriitor...

Scriitorul, etnograful şi pedagogul Alexander Tietz – personalitate marcantă a culturii Banatului de Munte, comemorat la Reşiţa la 128 de ani de la naştere
Programul cultural 2026 al Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița
Cultură luni, 5 ianuarie 2026, 12:18

Programul cultural 2026 al Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița

Evenimente culturale, comemorative și spirituale dedicate comunității germane și patrimoniului Banatului Montan Anul 2026 se anunță unul de...

Programul cultural 2026 al Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița
Un nou an cultural pentru Reșița: 2026, între 255 de ani de industrie și proiecte aniversare majore
Cultură duminică, 4 ianuarie 2026, 08:36

Un nou an cultural pentru Reșița: 2026, între 255 de ani de industrie și proiecte aniversare majore

Anul 2026 se anunță unul de referință pentru Reșița, marcând două momente istorice esențiale: 255 de ani de istorie industrială și 100 de...

Un nou an cultural pentru Reșița: 2026, între 255 de ani de industrie și proiecte aniversare majore
Comunitatea croată din Recaș aduce tradițiile de Crăciun la Carașova
Cultură miercuri, 24 decembrie 2025, 15:48

Comunitatea croată din Recaș aduce tradițiile de Crăciun la Carașova

Duminică seara, 21 decembrie 2025 la Carașova, spectacolul de Crăciun a adunat artiști și reprezentanți ai comunităților etnice din Banat,...

Comunitatea croată din Recaș aduce tradițiile de Crăciun la Carașova
Cultură miercuri, 24 decembrie 2025, 11:45

„Sub Apă” revine la Reșița: un spectacol care nu se uită, ci se trăiește din nou

Nu este genul de spectacol pe care îl lași în urmă. Sunt povești care nu se consumă într-o singură seară, ci cer să fie retrăite. „Sub...

„Sub Apă” revine la Reșița: un spectacol care nu se uită, ci se trăiește din nou
Cultură marți, 23 decembrie 2025, 17:48

Pastorală de Crăciun 2025 a Episcopului Lucian al Caransebeșului – mesaj de credință, lumină și mântuire: Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-a pogorât din ceruri și s-a făcut om

Cu prilejul marelui Praznic al Nașterii Domnului 2025, Preasfințitul Părinte Lucian, din mila lui Dumnezeu Episcop al Caransebeșului, adresează...

Pastorală de Crăciun 2025 a Episcopului Lucian al Caransebeșului – mesaj de credință, lumină și mântuire: Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-a pogorât din ceruri și s-a făcut om
Cultură marți, 23 decembrie 2025, 17:00

Mesajul de Crăciun 2025 al E.S. Iosif Csaba Pal, episcop diecezan de Timișoara – Crăciunul, începutul unei relații vii cu Dumnezeu

În Mesajul de Crăciun 2025, E.S. Iosif Csaba Pal, episcop diecezan de Timișoara, vorbește despre esența profundă a Nașterii Domnului: Dumnezeu...

Mesajul de Crăciun 2025 al E.S. Iosif Csaba Pal, episcop diecezan de Timișoara – Crăciunul, începutul unei relații vii cu Dumnezeu
Cultură luni, 22 decembrie 2025, 18:57

Hanukkah – Sărbătoarea Luminilor, celebrată la Reșița alături de comunitatea evreiască din Timişoara

Hanukkah, cunoscută drept Sărbătoarea Luminilor, este una dintre cele mai importante sărbători tradiționale ale evreilor, celebrată timp de...

Hanukkah – Sărbătoarea Luminilor, celebrată la Reșița alături de comunitatea evreiască din Timişoara