A apărut primul volum al Enciclopediei Banatului: de la voievodul Glad la epoca austro-ungară

Primul volum al trilogiei Encyclopaedia Bannatica, semnat de medicul timișorean Adrian Bădescu, a fost lansat la sfârșitul săptămânii trecute. Cartea acoperă un mileniu – de la voievodul Glad, conducător al teritoriului bănățean în prima jumătate a secolului al X-lea, până în 1867, momentul integrării Banatului în Regatul Ungariei în cadrul monarhiei austro-ungare.

Articol editat de Cristina Corocan, 9 decembrie 2025, 18:45 / actualizat: 9 decembrie 2025, 20:49

Un proiect enciclopedic fără precedent în Banat

Cele zece secole de istorie, inovație și spiritualitate sunt redate prin 110 portrete de personalități bănățene, selectate ca reprezentative pentru formarea identității locale. Următoarele două volume, aflate în pregătire, vor completa trilogia până în contemporaneitate.

Prof. Otilia Hedeșan, de la Universitatea de Vest din Timișoara, subliniază că lucrarea umple un gol major:

„A lipsit până acum o enciclopedie dedicată provinciei. Contribuția esențială aici este întrețeserea atâtor tipuri diferite de enciclopedii și o discuție reală despre ce înseamnă să fii bănățean.”

Ea atrage atenția și asupra nevoii de a redescoperi personalitățile regiunii:

„Cred că sunt prea puțin cunoscute majoritatea personalităților Banatului… Avem licee și străzi care poartă nume celebre, dar cât știm, de fapt, despre oamenii din spatele lor?”

Autorul: „Aveam această istorie în subconștient”

Dr. Adrian Bădescu, autorul lucrării, mărturisește că proiectul își are rădăcinile în poveștile familiale:

„Am lucrat peste șapte ani, cu cercetări în arhive și biblioteci, dar această istorie o aveam în subconștient, din ceea ce am primit de la bunicii și străbunicii mei.”

El oferă și exemple din diversitatea portretelor: de la compozitorii Iosif Ivanovici și Ion Vidu, la sfinți precum Iosif cel Nou de la Partoș, Sfântul Teodor sau Gerard de Cenad; de la pionieri ai educației și științelor, precum episcopul Lonovici sau neurochirurgul Dumitru Bagdasar, până la fondatorii Academiei Române, Andrei Mocioni și Vicențiu Babeș, sau poetul Nicolaus Lenau.

„Aceste personalități au pus o amprentă asupra Banatului… Doamnele sunt mai puțin prezente în primul volum, dar vin puternic în volumul al doilea.”, spune autorul.

Portretele imaginare ale unui trecut fără chip

Ilustrația volumului, realizată de artistul vizual Sorin Bijan, adaugă o dimensiune artistică rar întâlnită în lucrări academice. Acesta a desenat în cărbune toate cele 110 portrete – inclusiv pe cele ale unor personalități pentru care nu există nicio reprezentare istorică.

„Cel mai dificil a fost Glad. Nu aveam imagini, nici monede, nimic. A trebuit să îl reinventez din fragmente de descrieri… Am lucrat la el în mai multe reprize.”, a declarat Bijan.

Procesul a fost, spune el, aproape inițiatic:

„Am stat de vorbă cu fiecare dintre personalități – ca și cum ar fi trecut, rând pe rând, pe un scaun imaginar în fața mea.”

O recuperare a memoriei colective

Pentru autor, trilogia reprezintă nu doar o lucrare de cercetare, ci și o formă de restituire culturală:

„Encyclopaedia Bannatica este un act necesar de recuperare a memoriei colective, o restituire a moștenirii spirituale și culturale a Banatului.”

Volumul aduce împreună istorie, antropologie și artă vizuală, într-o construcție enciclopedică menită să reînvie identitatea unei regiuni marcate de diversitate și efervescență culturală.

Sursa foto: Agerpres