Atelierele de Antropologie Teatrală „Cătălina Buzoianu”: de la Commedia dell’arte la Shakespeare și Marin Sorescu, Autoportretul unei Emoții!

… „doar acolo mai suntem
trecuţi prin lume
somnambuli cu gleznele arse de lanţurile unor zile prea grele
şi scriem despre noi
scriem
ca şi cum în noi ar mai locui cineva‘‘…

Articol editat de Anca Bălălău, 17 august 2026, 16:13

Locuiesc, de 4 ediții, în noi și rămân în memoria inimii, deja tradiționalele Ateliere de Antropologie Teatrală „Cătălina Buzoianu‘’ și rămân parte din ADN-ul teatral românesc.

Sunt încă oarecum izolate la capătul lumii, în Socolari, greu accesibile pe drumurile pântecoase și cu gropi ale patriei, dar punct de referință pentru niște visători rebeli care fac artă la țară, mult mai bine decât în multe din orașele țării.

În Socolari locuiesc niște artiști, niște oameni faini și liberi cărora li se mai adaugă, ca o virgulă bine pusă într-un text, susținerea Ministerului Culturii, a Radio România Reșița, a unor artiști ca Maia Morgenstern, Horațiu Mălăele, Mircea Rusu, Claudiu Bleonț, Cabiria Morgenstern, Levente Kocsárdi, Lucian Ban & Alex Harding și Gheorghe Fikl & Horea Crișovan, Mihaela Papi Sîrbu, dar și a regizoarelor Carmen Lidia Vidu și Mateea Marin,a lui Rolando Macrini, regizor și creator teatral italian, format în cadrul CUT din Viterbo, Giorgio Bongiovanni actor care a jucat în regia lui Ștefan Iordănescu în „Angajare de clown’’, după Matei Vișniec, la Piccolo Teatro din Milano, a lui Nuno Cardoso, unul dintre cei mai importanți și premiați regizori de teatru din Portugalia, vicepreședinte al UTE (Union des Théâtres de l’Europe), sau a Trupei Radical din Val, cu toții s-au înrolat într-un demers semnat de Ștefan Iordănescu și Velica Panduru, copiii Cătălinei Buzoianu.

Dacă marii artiști invitați au depus mărturii conform așteptărilor, de remarcat în anul Marin Sorescu, prea puțin mediatizat pe plan național, spectacolul dedicat celui s-a născut acum 90 de ani pe 29 februarie 1936 și care a plecat să moară puţin acum 30 de ani pe 8 decembrie 1996,prin Proiectul Sorescu, semnat de regizorul Mateea Marin, un artist școlit la Socolari și vechi prieten al Radio România Reșița.

„Sorescu Experimental’’ s-a născut dintr-o întâlnire. În iulie 2025, regizorul Mateea Marin a fost invitat la „26th Annual La MaMa Umbria International Symposium for Directors’’, unde a prezentat experiențele sale de lucru în România și a discutat despre posibilitatea unei rezidențe artistice dedicate dramaturgiei lui Marin Sorescu. De acolo a pornit ideea acestei colaborări internaționale.

În perioada 15-21 septembrie 2025, echipa artistică s-a aflat într-un proces intensiv de creație, care include o rezidență internațională la La MaMa Umbria (Spoleto, Italia), unul dintre cele mai prestigioase centre de teatru experimental din lume. Acolo, actorii români: Alexandru Beteringhe, Andreea Radu și actorul italian Richard Butler au lucrat împreună pentru a explora noi forme scenice într-o viziune regizorală semnată de Mateea Marin.

Richard Cecil Butler este actor, performer, educator teatral și vocal, scenograf și dramaturg italian, cu formare în recitație teatrală, improvizație, regie, scenografie, cercetare vocală și lucru corporal. A urmat cursuri de teatru la Centro Iniziative Teatrali din cadrul Teatrodante Carlo Monni, cursuri de improvizație la Teatro del Sale din Florența, formare în regie și scenografie la Maggio Musicale Fiorentino și workshop-uri dedicate corpului și vocii, inclusiv la Workcenter of Jerzy Grotowski and Thomas Richards.

Experiența sa artistică include roluri de actor, performer, scenograf, educator teatral, tehnician de scenă și scenegraf în proiecte teatrale, educaționale și interdisciplinare. A lucrat în spectacole și contexte precum „Ippolito” de Euripide, „Aiace” de Sofocle, proiecte DAMS Teramo, ateliere teatrale cu copii și tineri, precum și producții prezentate în Italia și România. În 2025, a participat la La MaMa Umbria International Directors Symposium, iar în perioada septembrie–decembrie 2025 a fost actor și tehnician de scenă în „Sorescu Experimental”, producție a Asociației Ataraxia în regia Mateei Marin.

„Unele experiențe rămân cu tine pentru totdeauna.Mulțumirile mele din suflet se îndreaptă către toți cei care au făcut posibilă această ediție extraordinară a Atelierelor de Antropologie Teatrală „Cătălina Buzoianu”.

A fost un adevărat privilegiu să fac parte din această călătorie alături de o echipă excepțională, de artiști minunați și de întreaga comunitate din Socolari, care ne-a primit cu atâta generozitate și căldură.

Să joc Paracliserul în fața unui public atât de atent, sensibil și implicat a fost un adevărat dar. Am simțit o iubire autentică pentru teatru și pentru cultură, o iubire care are puterea de a aduce împreună oameni din țări și medii diferite.Un omagiu special se îndreaptă către Cătălina Buzoianu, o regizoare remarcabilă și o personalitate extraordinară a teatrului, a cărei moștenire continuă să inspire noi generații de artiști.

Plec cu această experiență cu o profundă recunoștință. Iubesc cu adevărat cultura română și sunt recunoscător că am putut face parte din ea.’’ne-a mărturisit artistul Italian, Richard Cecil Butler, devenit un „polyglot’’ de limba română, după cum afirma Nichita Stănescu.

„Paracliserul” este o tragedie în trei tablouri, scrisă de Marin Sorescu și publicată în cadrul trilogiei dramatice intitulată „Setea muntelui de sare”. Deși piesele care o compun -„Iona”, „Paracliserul” și „Matca”- nu împărtășesc tematici sau personaje, ele au un punct comun important. Este vorba despre cele trei mari momente ale existenței umane: viața, moartea și nebunia (pierderea contactului cu realitatea).

Protagonistul operei este paracliserul, cel care dă și titlul acesteia. Acțiunea are loc într-o catedrală gotică abandonată (simbol al lipsei spiritualității în lume), care transmite celor prezenți o „senzaţie de prea mult spaţiu şi prea puţin timp”.

Atmosfera este sufocantă și absurdă, aceasta reprezentând un element comun al trilogiei lui Sorescu: evidențierea absurdului existențial.Cu un décor minimalist, dar întregit cu simboluri profunde, scena devine un altar al dialogului cu nepătrunsul. Chiar dacă s-a jucat pe o scenă improvizată în aer liber, jocul de lumini merge paralel cu substanța din care se nasc întrebările sufletului… chinuit cel care întreabă, răstignit cel care privește… răspunsurile rămân și dincolo de teamă, nebunie, singurătate.

„SORESCU.EXPERIMENTAL este un drum între România și Italia, în anul Marin Sorescu. În 2026, Sorescu.Experimental se află într-un context care îi amplifică în mod firesc semnificația.
Anul acesta se împlinesc 90 de ani de la nașterea lui Marin Sorescu și 30 de ani de la moartea sa, două repere care invită la o nouă întâlnire cu opera unuia dintre cei mai importanți dramaturgi și scriitori români ai secolului XX.

În același timp, 2026 este Anul Cultural România–Italia, un moment dedicat dialogului dintre cele două spații culturale și consolidării legăturilor artistice dintre ele.În acest context, Sorescu.Experimental apare ca un proiect construit chiar pe această punte.

Trilogia a început în România, în 2023, cu Iona. A continuat cu Matca, iar în 2025 a ajuns în Italia, în cadrul unei rezidențe de creație la La MaMa Umbria International, unde s-a născut Paracliserul.

Cele trei spectacole nu au fost gândite inițial ca o trilogie. Ele s-au întâlnit pe parcurs, prin întrebările pe care dramaturgia lui Sorescu le-a deschis și printr-un proces de creație desfășurat de-a lungul mai multor ani.

Iona vorbește despre singurătate și despre căutarea unei ieșiri. Matca despre instinctul de supraviețuire și despre viața care încearcă să continue în mijlocul catastrofei. Paracliserul duce această căutare într-o zonă profund spirituală, către întrebările despre credință, Dumnezeu și sens.Împreună, cele trei spectacole alcătuiesc un traseu al omului aflat în situații-limită și al nevoii sale de a găsi un sens, chiar și atunci când răspunsurile nu sunt niciodată definitive.Un element esențial al proiectului este întâlnirea dintre artiști români și italieni. Rezidența de la La MaMa Umbria nu a fost doar locul în care s-a creat ultimul capitol al trilogiei, ci și spațiul în care proiectul și-a consolidat dimensiunea internațională.

Paracliserul este construit într-un limbaj trilingv – română, italiană și engleză –, iar colaborarea dintre artiști din cele două țări a transformat proiectul într-un demers de cercetare artistică și de dialog intercultural.

Sorescu.Experimental este o coproducție a Asociației Ataraxia și Teatrului Anton Pann, realizată în parteneriat cu La MaMa Umbria International’’, precizează regizorul Mateea Marin.

Echipa artistică reunește artiști din România și Italia:

Scenografia: Georgiana Marin
Muzica originală: Lucian Marin, Ioan Andreica, Rolando Macrini
Traducerea în limba italiană: Mihaela Balint
Distribuția trilogiei: Richard Butler, Alexandru Beteringhe și Andreea Radu.

Într-un an dedicat atât memoriei și operei lui Marin Sorescu, cât și relației culturale dintre România și Italia, Sorescu.Experimental își continuă astfel propriul drum: un proiect născut în România, dezvoltat printr-o experiență artistică în Italia și construit în jurul unei opere care, la treizeci de ani de la dispariția autorului său, continuă să pună întrebări despre ceea ce înseamnă să fii om și la Socolari.

Poate că acesta este și sensul cel mai profund al întâlnirii cu Sorescu în 2026: nu să îi oferim răspunsuri, ci să avem curajul de a-i pune din nou întrebările.’’
Cultura unește, cultura devine cea mai bună armă a comunicării între oamenii care pot și vor să folosească toate armele emoției împotrivab risipirii, e o revelație a vieții, un demers al umanității care spune despre cei ce-au inventat enclava culturală Socolari-Suntem încă Aici.

Din mozaicul acestei întâmplări frumoase fac parte studenții de la Cluj, București, Iași, Sibiu, Timișoara, Târgu Mureș, organizatorii, gazdele, câinii și pisicile care au contribuit la boemia celor 12 zile.

Dealtfel, cei 20 de tineri participanți au lucrat pe texte shakespeariene esențiale, punând față în față diplomația cinică și cinismul politic al războiului din „Regele Ioan”, alături de scenariul dramatic al asediului cetății din „Coriolan”. Aceste capodopere ale literaturii universale au intrat în coliziune directă cu „texte de război” de o actualitate stringentă – corespondențe de pe fronturile sângeroase din Ucraina, Gaza și Orientul Mijlociu. Astfel, textul clasic a devenit o oglindă a tragediilor prezentului, demonstrând încă o dată că spiritul și reacțiile umane rămân neschimbate în fața ororilor ce se desfășoară în prezent.

Personal, pentru bucata mea de viață trăită la Socolari girez cu sufletul meu, fiindcă într-o perioadă când lumea românească este divizată de traumele ce fracturează identitatea individului și ale comunității, personalitatea Cătălinei Buzoianu vindecă, iar rostul Atelierelor de Antropologie Teatrală de la Socolari este ca printr-un limbaj teatral contemporan să transmită un mesaj acestui tablou debusolant al contemporaneității.

Fenomenul Socolari este un mod de supraviețuire într-o lume strangulată de ipocrizie și război și se află într-o zodie a marilor întâniri între studenți și maeștri, între prezent și viitor, un mod de a spune lumii ce vrei, ce ești, ce simți fără teama de a ști ce vrea să audă!

Proiect finanțat de Ministerul Culturii

Organizator: Asociația No Sheep

Parteneri strategici: Uniunea Teatrelor Europene – UTE;

Parteneri educaționali: UNATC „I.L. Caragiale” București; Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – Facultatea de Teatru și Film; Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – Departamentul de Jurnalism și Media Digitală; Universitatea de Arte din Târgu Mureș – Facultatea de Arte în Limba Română; Universitatea de Vest din Timișoara – Facultatea de Muzică și Teatru; Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – Facultatea de Litere și Arte, Departamentul de Artă Teatrală

Parteneri culturali: Pinacoteca Socolari; Galeriile Fikl; Galeria URMA, Socolari

Cu sprijinul: Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara; Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad; Teatrul de Vest Reșița și al Primăriei Ciclova Română.

Parteneri media: Radio România Reșița; LiterNet; TVR Timișoara.

Respect și felicitări tuturor, dar și celor din spatele evenimentului, celor responsabili de „cele lumești’’ de la transport, la cazare și masă, care au contribuit la buna desfășurare a celor 12 zile de artă la țară, a celei de a IV-a ediție a Atelierelor de Antropologie Teatrală „Cătălina Buzoianu’’, anul acesta sub semnul Commediei dell’arte, Shakespeare și Marin Sorescu, într-un fel anume

Autoportretul unei Emoții!

Radio România Reșița este de la prima ediție partener media al manifestării!

Urmărește-ne și pe Google News