Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Sabin Păutza: “Îmi este dor de România şi când sunt în România“

De la ora 16.00, într-o atmosferă emoţionantă, Sabin Păutza ni s-a dezvăluit dintre coperţile unei cărţi, îngrijită de Daniela Caraman – Fotea, carte ce a văzut lumina tiparului sub titlul “Sabin Păutza, Maestrul”.

Tot aici mă simt bine, tot în locurile astea mă întorc întotdeauna şi aici voi muri…

Evenimentul a avut loc  la  Biblioteca Germană  “Alexander Tietz” din Reșița şi se bucură de prezenţa dr.filololgie Ada D. Cruceanu care, a făcut o recenzie şi o stenografie a emoţiei ce a întocmit elogiul unei vieţi dedicate artei şi poporului român.

“Ritmurile şi modurile specific colindelor, bocetelor şi jocurilor româneşti sunt materialul din care mi-am plămădit fiecare frază muzicală din creaţia mea, fie timpurie, fie de maturitate… Mă consider un compozitor român nevoit să trăiască, o vreme, în străinătate, nu un compozitor american născut în România”… mărturiseşte Maestrul în prefaţa cărţii, întărindu-şi misiunea culturală cu care este binecuvântat:

“Eu tot român mă simt, oriunde aş fi. Întotdeauna mă raportez la moşii mei de aici, din pământul de la Câlnic, pentru că îi simt mereu aproape. Tot aici mă simt bine, tot în locurile astea mă întorc întotdeauna şi aici voi muri… Cel mai mare premiu este să auzi un copil cântându-ţi muzica pe stradă. Îmi este dor de România şi când sunt în România“.

Ziua a  continuat cu un recital cameral susţinut de elevi ai Liceului de Artă “Sabin Păuța” și ai Școlii Populare de Arte Reșița, sub coordonarea profesorului Otilia Alina  Aionese şi a profesorului corepetitor Lucia Ghilea.

Soprana Dorina Laza a interpretat 3 lieduri pe versurile Mirunei Clara, muzica Sabin Păutza, acompaniată de elevi coordonați  de profesor Diana Szuiogan şi de elevii profesorului  Monica Rambu, de la Şcoala Populară de Arte “Ion Românu” Reșița. De la ora 19, în sala Lira a  Liceului de  Artă din municipiu,  un recital extraordinar “Sabin  Păutza şi muzica rusă”,  susţinut  de Monica Florescu –pian şi de artista din Rusia, Makcim Fernandez-Samodaiev- violoncel.

Din program: Serghei Rachmaninov – Sonata pentru violoncel și pian op. 19, Serghei Prokofiev – Sonata pentru violoncel și pian op. 119 şi  Sabin Păutza – Ragtime.

Radio România Reşiţa este partener media al festivalului.

[FOTO] Sabin Păutza: “Îmi este dor de România şi când sunt în România“

Articol editat de Radio Resita, 18 mai 2017, 17:38 / actualizat: 18 mai 2017, 20:20

De la ora 16.00, într-o atmosferă emoţionantă, Sabin Păutza ni s-a dezvăluit dintre coperţile unei cărţi, îngrijită de Daniela Caraman – Fotea, carte ce a văzut lumina tiparului sub titlul “Sabin Păutza, Maestrul”.

Tot aici mă simt bine, tot în locurile astea mă întorc întotdeauna şi aici voi muri…

Evenimentul a avut loc  la  Biblioteca Germană  “Alexander Tietz” din Reșița şi se bucură de prezenţa dr.filololgie Ada D. Cruceanu care, a făcut o recenzie şi o stenografie a emoţiei ce a întocmit elogiul unei vieţi dedicate artei şi poporului român.

“Ritmurile şi modurile specific colindelor, bocetelor şi jocurilor româneşti sunt materialul din care mi-am plămădit fiecare frază muzicală din creaţia mea, fie timpurie, fie de maturitate… Mă consider un compozitor român nevoit să trăiască, o vreme, în străinătate, nu un compozitor american născut în România”… mărturiseşte Maestrul în prefaţa cărţii, întărindu-şi misiunea culturală cu care este binecuvântat:

“Eu tot român mă simt, oriunde aş fi. Întotdeauna mă raportez la moşii mei de aici, din pământul de la Câlnic, pentru că îi simt mereu aproape. Tot aici mă simt bine, tot în locurile astea mă întorc întotdeauna şi aici voi muri… Cel mai mare premiu este să auzi un copil cântându-ţi muzica pe stradă. Îmi este dor de România şi când sunt în România“.

Ziua a  continuat cu un recital cameral susţinut de elevi ai Liceului de Artă “Sabin Păuța” și ai Școlii Populare de Arte Reșița, sub coordonarea profesorului Otilia Alina  Aionese şi a profesorului corepetitor Lucia Ghilea.

Soprana Dorina Laza a interpretat 3 lieduri pe versurile Mirunei Clara, muzica Sabin Păutza, acompaniată de elevi coordonați  de profesor Diana Szuiogan şi de elevii profesorului  Monica Rambu, de la Şcoala Populară de Arte “Ion Românu” Reșița. De la ora 19, în sala Lira a  Liceului de  Artă din municipiu,  un recital extraordinar “Sabin  Păutza şi muzica rusă”,  susţinut  de Monica Florescu –pian şi de artista din Rusia, Makcim Fernandez-Samodaiev- violoncel.

Din program: Serghei Rachmaninov – Sonata pentru violoncel și pian op. 19, Serghei Prokofiev – Sonata pentru violoncel și pian op. 119 şi  Sabin Păutza – Ragtime.

Radio România Reşiţa este partener media al festivalului.

Anca Bica Bălălău, Hardy Cvoica

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice – ediția a III-a la Moldova Nouă
Cultură luni, 13 aprilie 2026, 17:41

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice – ediția a III-a la Moldova Nouă

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice va fi marcată la Moldova Nouă. A III-a ediţie a evenimentului are loc sâmbătă, 18...

Ziua Internațională a Sitului și Monumentelor Istorice – ediția a III-a la Moldova Nouă
În amintirea lui Zoltán Falusy: 50 de ani de la plecarea la cele veşnice a pictorului care a format generații de artiști la Reșița
Cultură luni, 13 aprilie 2026, 16:49

În amintirea lui Zoltán Falusy: 50 de ani de la plecarea la cele veşnice a pictorului care a format generații de artiști la Reșița

Zoltán Falusy, unul dintre cei mai importanți artiști plastici ai Reșiței și mentor al mai multor generații de creatori, este comemorat în...

În amintirea lui Zoltán Falusy: 50 de ani de la plecarea la cele veşnice a pictorului care a format generații de artiști la Reșița
Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediţia a IV-a
Cultură luni, 13 aprilie 2026, 11:59

Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediţia a IV-a

Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediția a IV-a, luni, 13 aprilie 2026, la Bocșa. Primăria Orașului Bocșa, Consiliul Local Bocșa și...

Concert Pascal „Lumină din Lumină” – ediţia a IV-a
Constantin Gruescu, comemorat la 102 ani de la naștere. Personalitatea care a dus faima mineralogiei Banatului Montan în lume
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 16:52

Constantin Gruescu, comemorat la 102 ani de la naștere. Personalitatea care a dus faima mineralogiei Banatului Montan în lume

Constantin Gruescu, una dintre cele mai respectate personalități ale Banatului Montan, este comemorat în 2026 la 102 ani de la naștere. Prin...

Constantin Gruescu, comemorat la 102 ani de la naștere. Personalitatea care a dus faima mineralogiei Banatului Montan în lume
Cultură joi, 9 aprilie 2026, 23:08

Festivalul de Dansuri Germane pentru Copii 2026 la Jimbolia – tradiție, cultură și spectacole pentru cei mici

Ediția a IV-a a Festivalului de Dansuri Germane pentru Copii va avea loc pe 18 aprilie 2026, de la ora 12:00, la Casa de Cultură din Jimbolia....

Festivalul de Dansuri Germane pentru Copii 2026 la Jimbolia – tradiție, cultură și spectacole pentru cei mici
Cultură miercuri, 8 aprilie 2026, 18:13

Paștele Tinerilor 2026 la Biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Marga

În cea de-a treia zi a Praznicului Învierii Domnului, tinerii se reunesc pentru a celebra Paștele Tinerilor 2026, un eveniment dedicat credinței,...

Paștele Tinerilor 2026 la Biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Marga
Cultură marți, 7 aprilie 2026, 19:27

Gărâna Jazz Festival 2026: 30 de ani de muzică, natură și artiști internaționali din 16 ţări

Gărâna Jazz Festival aniversează 30 de ani de existență printr-o ediție specială ce va avea loc între 9 și 12 iulie 2026. Evenimentul...

Gărâna Jazz Festival 2026: 30 de ani de muzică, natură și artiști internaționali din 16 ţări
Cultură marți, 7 aprilie 2026, 17:38

Teatrul de Vest a scos o premieră ce îi marchează o bornă definitivă în istoria sa, de acum totul se transformă: înainte de ’’Oameni, locuri și lucruri’’ și după ’’Oameni, locuri și lucruri’’

Motto: „Ai căutat cea mai grea povară şi atunci te-ai găsit pe tine însuţi” Friedrich Nietzsche. ’’Oameni, locuri și...

Teatrul de Vest a scos o premieră ce îi marchează o bornă definitivă în istoria sa, de acum totul se transformă: înainte de ’’Oameni, locuri și lucruri’’ și după ’’Oameni, locuri și lucruri’’