Ștefan Ciobanu intelectualul care a păstrat viu spiritul românesc în Basarabia

Tinerii intelectuali basarabeni, formaţi la universităţile din Dorpat (Estonia), Kiev sau Moscova, au cunoscut, în marea lor majoritate, exilul din Siberia, deoarece au înfiinţat societăţi culturale naţionale şi au publicat în limba română. Exilul a fost pentru unii o adevărată şcoală revoluţionară, ideile revoluţionare fiind orientate spre idealul naţional. Unul din acești tineri, care au pus umărul la păstrarea identității românilor basarabeni, a fost Ștefan Ciobanu.

Articol editat de Radio Resita, 19 septembrie 2018, 07:59

În timpul studenţiei la Kiev a fondat societatea culturală Deşteptarea. Abia în 1917 poate să revină în Basarabia, unde se ocupă de dezvoltarea învăţământului în limba română. La Congresul învăţătorilor din mai 1917 a cerut naţionalizarea învăţământului, adoptarea grafiei latine pentru limba română, a organizat cursuri de istorie şi de limbă română pentru învăţătorii basarabeni.

A fost membru al Sfatului Ţării, director general (echivalentul ministrului) al învăţământului în cele două guverne ale Republicii Democratice Moldoveneşti. Pentru propaganda naţională prin cultură a editat Biblioteca copiilor şi a tinerimii.

După Unire a urmat o carieră ştiinţifică şi didactică universitară la Chişinău şi Bucureşti. Încă din 1918 a fost ales membru al Academiei Române, al cărei vicepreşedinte a fost între 1941-1948. A publicat peste 40 de studii şi cărţi despre istoria Basarabiei.

În Consiliul de Coroană din 1940 a pledat ferm pentru rezistenţă împotriva ruşilor:„Părăsirea Basarabiei de armatele române ar fi cea mai mare crimă naţională… răspunsul ce trebuie dat Sovietelor este rezistenţă până la sfârşit. Şi în lupta ce se va da în contra cotropitorilor, populaţia din Basarabia va fi cu armata română”