Motto: „Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.” (fragment din discursul Regelui Mihai I în Parlamentul României – 25 octombrie 2011)

Luni, 25 octombrie, se împlinesc 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I. După o domnie zbuciumată, începută la vârsta de 19 ani, Mihai I a fost nevoit să abdice în anul 1947. A urmat un lung exil de peste 50 de ani, iar din anul 2001, întoarcerea definitivă în România. După anul 1989, Familia Regală a însemnat sprijin pentru cauza persoanelor defavorizate, promovarea imaginii României în străinătate, încurajarea tinerelor talente şi a spiritului antreprenorial românesc, fiind un element de echilibru la nivelul societăţii româneşti dar şi o punte de legătură între românii din ţară şi cei din afara ei, între trecut, prezent şi viitor.

Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena.

Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său.

A urmat cursurile unei şcoli organizate de acesta la palat, alături de copii din toate colţurile ţării şi din toate categoriile sociale.

După decesul Regelui Ferdinand din 1927 şi ca urmare a faptului că Principele Carol a renunţat la statutul de Principe Moştenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regenţă, compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea şi Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, Gh. Buzdugan.

La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit în ţară şi a preluat tronul, apoi Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.

În adolescenţă, Principele Moştenitor a urmat cursuri de sport şi a început pregătirea militară, la vârsta de 17 ani devenind sublocotenent în Armata Română.

În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, Mihai I devine Rege.

În decembrie 1940, la câteva săptămâni după a doua proclamare ca rege, Majestatea Sa a rostit, prin intermediul Societății Române de Radiodifuziune, primul său mesaj de Crăciun și Anul Nou către națiune. Au trecut de atunci mai bine de 75 de ani. Din țară sau din din exil, Regele Mihai a fost întotdeauna prezent, la întâlnirea cu românii de la cumpăna dintre ani, așa cum a fost mereu prezent, alături de țara sa, la cumpăna dintre timpuri.

Pe perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Regele Mihai i-a îmbărbătat pe ostaşii români care au luptat pentru reîntregirea ţării, însă nu a fost de acord cu depăşirea liniei Nistrului.

La 23 august 1944, Regele a hotărât, în ciuda refuzului Mareşalului Antonescu,  trecerea României alături de aliaţii săi tradiţionali, fapt care se pare că a scurtat războiul şi a cruţat multe vieţi. Din 1944, Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorităţii comuniste.

În noiembrie 1947, Majestatea Sa a participat la căsătoria Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, unde a întâlnit-o pe Principesa Ana de Bourbon-Parma, de care s-a îndrăgostit la prima vedere. La întoarcerea în ţară, Regele Mihai a cerut să se căsătorească cu Principesa Ana, fapt ce a creat panică în rândul autorităţilor comuniste şi, probabil, a provocat grăbirea hotărârii de a-i cere Regelui abdicarea, fapt petrecut la 30 decembrie 1947, când Petru Groza şi Gh. Gheorghiu-Dej l-au ameninţat pe Suveran cu execuţia a o mie de tineri, în cazul în care nu ar fi abdicat.

Abdicarea Regelui Mihai, 30 decembrie 1947

La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai şi Regina-mamă Elena au părăsit România.

Mihai I şi Ana s-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena. Ei au locuit până la sfârşitul anului 1948 la vila Sparta, locuinţa Reginei-mame Elena, apoi, din 1949, s-au mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956.

Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele şi Regina au construit o fermă de pui şi un mic atelier de tâmplărie.

Familia Regală s-a întors în anul 1956 în Elveţia, la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva, unde Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană „Lear Jeats and Co”. Aici a fost reşedinţa Familiei Regale timp de peste 45 de ani.

În anul 1958, Regele a încheiat colaborarea cu „Lear”, iar un an mai târziu, a înfiinţat o companie de electronică şi de mecanisme automate – METRAVEL, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu.

După Revoluţie, la 25 decembrie 1990, Mihai I, însoțit de mai mulți membri ai familiei regale, sosește pe aeroportul Otopeni și intră în țară cu un pașaport diplomatic danez, obținând o viză pentru 24 ore pentru a merge la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde intenţiona să se reculeagă la mormintele antecesorilor săi regali și să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeș, Regele și însoțitorii săi sunt opriți de un baraj al Poliției, sunt conduși din nou la aeroport și obligați să părăsească țara.

Regele Mihai I la studiu – 1929

Apoi, în anul 1992, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paști, Regele fiind întâmpinat de populație cu o simpatie deosebită – în București peste un milion de persoane ieșind în stradă pentru a-l aclama. Popularitatea regelui a îngrijorat guvernul președintelui Ion Iliescu, acesuia interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani.

În 7 octombrie 1994, după aterizare, pe aeroport, Regele a fost invitat să urce înapoi în avion pe motiv că nu se acordă viză „în acest moment” și că nu se acordă viză „în frontieră”.

Din anul 1996, Principesa Moştenitoare Margareta este căsătorită cu Alteţa Sa Regală Principele Radu al României.

În 1997, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către președintele Emil Constantinescu, România i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își reviziteze propria țară.

Regele şi Regina sau mutat în anul 2001 definitiv în România, unde au continuat să militeze pentru aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană, dar şi respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piaţă, păstrarea culturii naţionale, respectarea adevărului istoric, respectarea şi garantarea proprietăţii private, consolidarea statului de drept şi a democraţiei interne.

Voievodul Mihai – 1930

În acelaşi an, Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă Regelui Mihai, în calitate de fost şef de Stat şi tot în 2001 a fost retrocedat Regelui Domeniul Regal de la Săvârşin, jud. Arad.

Din anul 2004 Regele Mihai şi Regina Ana au locuit alternativ la Aubonne, în Elveţia, la Castelul de la Săvârşin, sau la Palatul Elisabeta din Bucureşti.

Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana au lăsat în urma lor cinci fiice: ASR Principesa Moştenitoare Margareta, ASR Principesa Elena, ASR Principesa Irina, ASR Principesa Sofia şi ASR Principesa Maria.

Potrivit vechii legi salice de succesiune, cu valabilitate în ultima constituție democratică a regatului România, cea din 1923, la moartea regelui Mihai (presupunând că nu mai are băieți), în absența schimbării constituției, care ar necesita restaurarea monarhiei, succesiunea revenea familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, șeful acesteia, prințul Karl Friedrich de Hohenzollern, aflându-se pe prima poziție în ordinea de succesiune. Însă, la 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Mihai I a promulgat noul statut al Casei Regale, intitulat „Normele fundamentale ale Familiei Regale a României”, act prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept moștenitoare a tronului cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României, iar la 10 mai 2011, Mihai I a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a modificat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară.

În anul 2008, Domeniul Regal Sinaia, cu celebrele castele Peleş şi Pelişor, cele mai vizitate obiective de patrimoniu din ţară, au revenit în proprietatea Majestăţii Sale Regelui Mihai I.

În octombrie 2011, Regele Mihai a susţinut, la împlinirea vârstei de 90 de ani, un discurs istoric în Parlamentul României, primul în acest for de la abdicare.

Printre altele, Regele a afirmat cu acel prilej: „Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi.

Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume.

Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.”

Prima tentativa a fostului monarh Mihai I de a reveni in tara impreuna cu familia. Cortegiul de masini care ii transporta spre Curtea de Arges este intors din drum si familia regala este obligata sa revina in Elvetia.

Din păcate, anul 2016 a venit şi cu veşti triste despre starea de sănătate a Regelui Mihai I. Miercuri, 2 martie, Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a regelui Mihai I, care a fost supus unei operaţii chirurgicale, suveranul afirmând, într-un mesaj făcut public, că: „În ultimele săptămâni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situaţie vine în anul în care Familia şi Ţara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei şi a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înţelepciunea şi forţa de a mă reprezenta şi de a duce la îndeplinire toate acţiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-şi continue menirea şi să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei”, a transmis regele Mihai I.

„Majestatea Sa urmează un tratament complex şi solicitant, care îl împiedică să apară în public, şi va petrece, de aici înainte, o perioadă de refacere”, se mai arăta în comunicat.

Majestatea Sa Regina Ana a României, soţia Regelui Mihai I al României, a trecut în eternitate la 1 august 2016, în spitalul din Morges, în Elveția, fiind înhumată la Curtea de Argeș la 13 august 2016, în Noua Catedrala Arhiepiscopală și Regală. Cu inteligenṭă, discreṭie şi devotament, principesa Ana de Bourbon-Parma a trăit alături de suveranul exilat al României timp de 68 de ani. Dragostea pe care i-a dăruit-o a făcut-o să se simtă aproape de poporul de care regele Mihai era atât de ataşat. „Aş vrea să fac mai mult pentru România, dar nu numai din datorie, ci şi dintr-un sentiment de identitate, prin ceea ce sunt eu ca om, ca destin”, spunea regina Ana cu ani în urmă. După plecarea sa într-o lume mai bună, mulṭi români şi-o vor aminti, cu siguranṭă, ca pe regina lor.

În iunie 2017, Casa Regală preciza, într-un comunicat, că „Starea de sănătate a Majestatăţii Sale este fragilă, dar prezintă stabilitate. Regele Mihai este liniştit, are mulţumire sufletească şi apreciază îngrijirea echipei sale medicale. Alături de Rege sunt permanent angajaţi ai Casei Majestăţii Sale, detaşaţi în Elveţia, şi două maici ortodoxe”.

În august 2017, cu ocazia comemorării eroilor de la Mărășești, la Biserica Ortodoxă din Savârșin, principesa Margareta a oferit informații despre starea de sănătate a Regelui Mihai: „Majestatea Sa a vrut un an foarte dificil, incredibil de greu și este foarte fragil în momentul de față, dar e stabil. Are o vară liniștită, ceea ce mă bucură”, a spus principesa Margareta.

La finalul lunii august 2017, Casa Regală arăta că „Regele Mihai este într-o stare de sănătate fragilă, dar echilibrată, şi are o stare de spirit bună”, precizând că principesa Elena încheia o vizită de câteva zile în Elveţia, unde a stat alături de Regele Mihai, la reşedinţa privată. Potrivit Casei Regale, Regele Mihai „continuă să stea zilnic sub o atentă supraveghere a medicilor, a unui personal medical de diverse specialităţi, precum şi în prezenţa unor devotaţi membri ai personalului Casei Majestăţii Sale, detaşaţi în Elveţia”. De asemenea, la reşedinţa privată continuă să fie zilnic două maici ortodoxe, detaşate de Biserica Ortodoxă Română.

În 22 octombrie 2017, cu doar câteva zile de împlinirea a 96 de ani ai Regelui Mihai, casa Regală arăta: „Principesa Maria se află în Elveţia, pentru a fi alături de Regele Mihai, în preajma zilei de naştere a Majestăţii Sale. Alteţa Sa Regală petrece câteva zile la reşedinţa privată a tatălui ei. Majestatea Sa continuă să fie sub supravegherea permanentă al medicilor, urmând tratamentul obişnuit al ultimelor luni”.

În ziua de miercuri, 25 octombrie, când Majestatea Sa a împlinit 96 de ani, Familia Regală a găzduit la Bucureşti două importante evenimente dedicate Regelui Mihai: Custodele Coroanei a decorat, în numele Majestăţii Sale, un număr de 14 personalităţi din România şi Europa, la Sala Tronului Palatului Regal, iar seara, Principesa Moştenitoare Margareta, Principele Radu şi Principesa Maria au luat parte la concertul caritabil organizat de Fundaţia Principesa Margareta a României la Ateneul Român. Concertul a ajuns la a zecea ediţie şi a fost organizat cu scopul de a aduna fonduri pentru susţinerea programului anual Tinere Talente.

Marţi, 5 decembrie 2017, Regele Mihai I, fostul suveran al României şi ultimul monarh în viaţă din ţările Europei de Est, a murit la vârsta de 96 de ani, după o îndelungată suferinţă.

People pay their respects to the late King Michael I of Romania inside the former Royal Palace that houses the National Arts Museum, where the coffin of the late King is displayed in Bucharest, on December 15, 2017. Thousands of Romanians paid their last respects to beloved former king Michael, who died last week aged 96, in front of his coffin at the Royal Palace in Bucharest. Michael, who had been one of the last surviving World War II leaders, passed away in Switzerland following a battle with leukaemia on December 5, 2017. / AFP PHOTO / Daniel MIHAILESCU