În contextul în care Familia Regală şi Consiliul de miniştri se retrăseseră la Iași încă din noiembrie 1916, în timpul primului Război Mondial, Regele Ferdinand, într-un discurs istoric susţinut pe front, a promis pământ ţăranilor, care alcătuiau marea majoritate a Armatei Române . Într-o vizită pe front, în 23 martie 1917, Ferdinand le-a vorbit militarilor din Armata a II-a, care era staționată la Răcăciuni:
„Ostaşi, vouă, fiilor de ţărani, care aţi apărat cu braţul şi cu pieptul vostru pământul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun eu, regele vostru, că pe lângă răsplata cea mare a izbânzii care vă asigură fiecăruia recunoştinţa neamului întreg, aţi câştigat totodată dreptul la a stăpâni într-o măsură mai largă pământul pentru care v-aţi luptat. Vi se va da pământ! Eu, regele vostru, voi fi întâiul a da pildă, vi se va da şi o largă participare la treburile statului”.
În ziua de 6 mai 1917, Parlamentul întrunit la Iaşi a luat în dezbatere proiectul de lege privind modificarea Constituţiei, propus de guvernul liberal, prezidat de Ion I.C. Brătianu. După ample discuţii, la 13 iunie, Adunarea Deputaţilor şi, la 20 iulie, Senatul au adoptat acest proiect, deschizându-se astfel calea legală pentru înfăptuirea reformelor.
În forma modificată, publicată în „Monitorul oficial”, art. 19 din Constituţie prevedea: „Pentru cauză de utilitate naţională, se sporeşte întinderea proprietăţii rurale ţărăneşti prin exproprierea terenurilor cultivabile, în scopul de a se vinde ţăranilor cultivatori de pământ, cu precădere ţăranilor mobilizaţi din această categorie sau familiilor lor, dacă ei au murit din cauza sau în timpul războiului”.
Regele Ferdinand s-a ținut de promisiune și pe data de19 iunie 1917 a fost promulgat proiectul de revizuire a Constituţiei, care consacra, printre altele, adoptarea reformei agrare prin exproprierea marii proprietăţi şi introducerea votului universal.
Operaţiunile militare au fost reluate în iulie 1917, când trupele austro-ungare şi germane vizau atacarea Moldovei de la sud la nord. Ostaşii români au reuşit să respingă în bloc atacurile inamicilor, la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.
