Mii de refugiaţi, care fug de război, persecuţie, sărăcie şi care au îndurat experienţe teribile atît acasă, cît şi în drumul spre ceea ce sperau ei să fie o viaţă mai bună, mor la uşa naţiunilor europene de la care sperau salvarea. Europa are o mare problemă zilele acestea! Este o situaţie descrisă în presa internaţională drept cea mai mare criză umanitară de la războaiele mondiale!
O mie de migranţi şi-au continuat luni seara marşul lor spre Europa de Vest şi au intrat în Ungaria în momentul în care, la Berlin, preşedintele Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au pledat pentru un răspuns “unificat” al Uniunii Europene în faţa afluxului fără precedent de refugiaţi de pe continent. Această trecere în Ungaria, ţară a UE, a avut loc cu cîteva zile inainte de finalizarea instalării unei bariere în caleea imigranţilor de la frontieră, anunţată pentru 31 de august de către guvernul de la Budapesta. Acest zid este prevăzut să se întindă de-a lungul celor 175 kilometri ai frontierei sărbo-ungare şi a costat peste 100 de milioane de euro!
Soluţiile autorităţilor sînt să închidă graniţe, să ridice garduri şi să construiască ziduri, să ofere cît mai puţine beneficii sociale şi, în final, să schimbe legile migraţiei.
După ce au fost reţinute timp de mai multe zile la frontiera greco-macedoneană, peste 6.000 de persoane, potrivit cifrei Crucii Roşii locale, au ajuns de sîmbătă în sudul Serbiei. Printre ei există numeroşi copii şi femei însărcinate. Pe o altă rută de migraţie către Europa, alte circa 4.400 de persoane au fost salvate de sîmbătă pe Marea Mediterană în cadrul unei vaste operaţiuni, coordonată de paza de coastă italiană, în timp ce alte trei noi operaţiuni de salvare au fost demarate duminică.
Guvernul macedonean a decretat joi stare de urgenţă şi a trimis în zona de frontieră forţe de poliţie şi armata pentru a stăvili afluxul de străini. Guvernul macedonean, care a acuzat autorităţile elene că-i îndreaptă în mod organizat pe imigranţi către Macedonia, a afirmat că starea de urgenţă va fi în continuare în vigoare. Odată cu trecerea ultimului val, autorităţile macedonene au înregistrat intrarea pe teritoriul Macedoniei, începînd din 19 iunie, 42.000 de imigranţi, dintre care peste 7.000 de copii.
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) a anunţat vineri că numărul imigranţilor ilegali din afara Europei care au sosit pe continentul european de la începutul anului în curs a ajuns la cifra record de 237.000, de unde rezultă o criză umanitară fără precedent.
Unii dintre aceşti refugiaţi provin din zone de conflicţ precum Syria sau Afghanistan, dar majoritatea vin din ţări africane motivaţi de dorinţa de a găsi un trai mai bun în Europa, ei profitînd de anarhia din Lybia pentru a tranzita această ţară, traversînd apoi Marea Mediterană mai ales către Grecia şi Italia. Conform ultimelor date oficiale, în Grecia au sosit anul acesta 135.000 de imigranţi clandestini, iar în Italia aproape 94.000.
Germania se confruntă la rîndul ei cu un val masiv de refugiaţi proveniţi în mare parte din ţările balcanice, dar şi aceştia sînt motivaţi în special de speranţa unui trai mai bun. Potrivit unor estimări, numărul imigranţilor clandestini ajunşi pe teritoriul german urmează să depăşească pînă la sfîrşitul acestui an cifra de 600.000, de asemenea un record. Drept urmare, autorităţile de la Berlin studiază în prezent modalităţile de accelerare a repatrierii celor care nu pot obţine azil, pentru a putea acorda în schimb atenţie celor care au nevoie de ajutor, cum este cazul refugiaţilor syrieni, iraqieni sau afghani.
Se estimează că, în 2015, cheltuielile landurilor cu procesarea cererilor şi cu cazarea imigranţilor se vor dubla faţă de anul trecuţ de la 2,2 miliarde de euro la 5 miliarde de euro. Anul acesta, valul de imigraţie cuprinde 400.000 de noi solicitanţi de azil şi 50.000 de persoane care depun astfel de cereri pentru a doua oară, potrivit cifrelor Ministerului de Interne.
În jur de 50 de extremişti de dreapta s-au adunat în mod spontan miercuri în faţa unui cămin de solicitanţi de azil din Dredsa, unde 900 de imigranţi sînt adăpostiţi în corturi. Unul dintre extremişti a detonat o petardă în timpul protestului, care a fost repede oprit de poliţie, a relatat DPA.
Ce soluţii există? O deschidere a porţilor către cei care vin dinspre Africa este periculoasă mai mult din punct de vedere politic decît financiar. Este vorba de faptul că o accentuare a migraţiei ar încuraja şi mai mult partidele de extremă dreaptă. Acestea se poziţionează tot mai bine în politica europeană şi ca urmare a atacurilor lansate pe tema imigraţiei.
România este beneficiara uneia dintre cele mai mari sume alocate de Comisia Europeană pînă în 2020 pentru a ajuta 19 ţări să-şi amelioreze capacităţile de primire a refugiaţilor şi securitatea frontierelor, ţara noastră urmînd să beneficieze de suma de 98,4 milioane de euro, nici a cincea parte din ce primesc Italia şi Spania, dar mai mult decît Ungaria şi Bulgaria, relatează AFP. Italia va primi ajutorul cel mai mare – 560 milioane de euro, urmată de Spania – 521,8 milioane de euro – şi Grecia, cu o alocare de 473 de milioane de euro.
Finanţările provin de la Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (AMIF) şi de la Fondul pentru securitate internă (FSI), dotate cu un buget total de 7 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.
Întrebarea capitală este dacă Europa chiar îşi doreşte să intervină pentru restabilirea ordinii în ţările spulberate de războaie civile sau de dictaturi, sau va păstra atitudinea de a refuza să întindă mîna. Ca adevăraţi baroni ai unui club select… deocamdată…
Mario BALINT
