Atentatul, comis miercuri la sediul săptămînalului Charlie Hebdo din Paris, s-a soldat cu 12 morţi – dintre care opt jurnalişti şi 11 răniţi, patru dintre ei fiind în stare gravă.
Modul de operare al autorilor atentatului, calmul, determinarea şi eficienţa de care au dat dovadă sunt specifice pentru oameni care au trecut printr-un antrenament susţinut, de tip militar.
Imaginile, surprinse pe telefoane mobile de martorii atacului, arată profesionalismul atacatorilor. Se vede cu claritate modul în care îşi ţin armele, în care avansează calm, cu sânge rece. Au beneficiat cu siguranţă de o formaţie militară. Nu este vorba de persoane care au acţionat din impuls, a spus unul din poliţişti. El a adăugat că atacatorii îşi ţin armele kalaşnikov aproape de corp, trag foc cu foc şi nu în rafale, ceea ce arată că au fost antrenaţi să le folosească.
Modul în care a fost organizat atacul asupra Charlie Hebdo, oferă motive să credem că actualele conflicte din Iraq şi Syria ar putea avea efect de bumerang în Europa.
Cel puţin 1.000 de cetăţeni francezi s-au alăturat în ultimul timp grupării jihadiste Statul Islamic, aceştia se alătură jihadiştilor, devin din ce în ce mai radicali, îşi perfecţionează tehnicile militare, iar apoi se întorc acasă.
În afară de caricaturile cu profetul Mohamed şi liderul Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi, ca posibile motive ale atacului, acesta ar putea fi preţul pe care îl plăteşte Franţa pentru politica sa externă sau pentru modul francez de viaţă şi calea democratică, afirmă el. Franţa participă activ la operaţiunile de combatere a terorismului nu numai în Iraq şi Syria, ci şi în Africa de Vest.
Imediat după apariţia primelor ştiri privind atacul de la Paris, mai mulţi comentatori au luat atitudine faţă de evenimentele în desfăşurare. Aproape toţi au identificat libertatea de expresie drept una dintre principalele teme de reflecţie ridicate de tragedia din capitala Franţei, alături de problemele privind securitatea din zilele noastre, migraţia şi fundamentalismul religios. Desenele din Charlie Hebdo depășiseră normele pamfletului, depășiseră normele convenționale ale scrisului într-o lume corectă politic. Dar asta își și propuseseră. Ce s-a întâmplat la Charlie Hebdo este o urmare firească a atitudinii jurnaliștilor, dar este absolut inadmisibil – indiferent ce ar fi făcut aceștia. Exista și limite în aceasta libertate a presei. Jurnaliştii francezi au forţat nota într-un mod cu care eu ca jurnalist nu sunt de acord. Cred cu tărie în libertatea noastră de expresie. Cred că nimeni nu poate şi nu trebuie să ne interzică nimic, dar în acelaşi timp cred că trebuie să ne impunem noi nişte limite.
Premierul francez, Manuel Valls, a recunoscut vineri seară că bilanţul de 17 morţi în trei zile arată că au existat breşe în dispozitivul de identificare a persoanelor susceptibile de a comite atentate, referindu-se la sutele de indivizi care pleacă în Syria sau în Iraq, unde sînt pregătiţi pentru a participa la activităţi de terorism şi de unde revin în ţările de origine. El a subliniat că autorităţile vor efectua reţineri, încarcerări şi vor adopta două legi pentru combaterea terorismului.
Coordonatorul european al luptei împotriva terorismului, Gilles de Kerchove, a lansat, la rândul său, un apel statelor membre ale UE, să accelereze punerea în aplicare a unei serii de acţiuni decise în urmă cu un an, pentru a preveni radicalizarea şi a întări lupta împotriva ameninţării combatanţilor islamişti.
Reuniunea de la Paris, dintre miniştrii de interne din 12 ţări ale UE şi omologii lor american şi canadian, a dat un sentiment de urgenţă punerii în aplicare a programului de acţiuni decis în urmă cu peste un an.
Aceste măsuri se referă la prevenirea radicalizării în închisori şi pe internet, schimbul de informaţii, îmbunătăţirea controalelor la frontierele externe ale UE, detectarea mişcărilor suspecte şi cooperarea cu terţe ţări, în special cu cele traversate de europenii radicalizaţi plecaţi în Syria şi Iraq.
Şefii diplomaţiilor europene se vor reuni pe 19 ianuarie la Bruxelles, iar miniştrii de interne pe 29 la Riga, în Letonia.
În cursul acestor reuniuni, va trebui să vedem cum se poate ca UE să meargă mai repede şi dacă se pot stabili măsuri adiţionale, a pledat el, citând un control sistematic al deplasării cetăţenilor din Uniunea Europeană la frontierele externe, în cursul trecerii acestora, la plecare şi la venire. Doresc ca elanul de la Paris să se traducă pe 12 februarie, prin măsuri şi o voinţă politică de a acţiona, a ţinut să adauge Gilles de Kerchove, potrivit AFP.
(Mario Balint)
