Memorialul „Radu Flora”

Radu FLORA

Cea de-a XXIII-a ediţie a manifestării cultural-ştiinţifice internaţionale „Memorialul Radu Flora”, organizată de Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia, sub înaltul patronaj al Guvernului Provinciei Autonome Voivodina, se desfăşoară în perioada 3 – 5 septembrie printr-o serie de evenimente ce evocă figura ilustrului profesor şi scriitor. În data de 3 septembrie, în localitatea sa natală, la Satu-Nou este programat un colocviu ştiinţific consacrat domeniilor care s-au găsit în sfera de activitate a acestuia şi o expoziţie de fotografii despre aromânii din Panciova. În 4 septembrie Radu Flora este comemorat printr-un parastas la biserica ortodoxă din localitatea natală, iar la Consulatul General al României la Vârşeţ este prevăzută o reuniune literară cu lansări de carte şi reviste de cultură. Manifestarea se încheie în data de 5 septembrie, la Zrenianin, cu o recepţie la Primăria oraşului şi depunerea jerbelor de flori la bustul lui Radu Flora pe Aleea Personalităţilor din Parcul Karageorge în cursul dimineţii, după-amiaza fiind consacrată simpozionului ştiinţific internaţional în sala festivă a Băncii voivodinene.(Alexandra Gorghiu)

Omagiu savantului român Radu Flora

Născut în 5 septembrie 1922 în localitatea Satu Nou, Voivodina şi decedat în 4 septembrie 1989 în Rovinj, Croaţia, Radu Flora a frecventat şcoala primară în Satu Nou (1929-1934), pentru ca apoi să-şi continue studiile la Liceul din Panciova (1934-1937) şi la Liceul din Vârşeţ (1937-1942). A studiat limbile romanice la Bucureşti şi Belgrad. În anul 1948 şi-a luat licenţa la Facultatea de Filologie din Belgrad (Limba şi literatura franceză şi Gramatica comparată a limbilor romanice). Teza de doctorat Graiurile româneşti din punctul de vedere al geografiei lingvistice (Banatski rumunski dijalekti u svetlu lingvisticke geografije) a apărat-o în anul 1959, la Zagreb. Mentorul profesorului Flora la elaborarea acestui studiu deosebit de important şi care are 530 de pagini, a fost prof. Dr Mirko Deanovici de la Facultatea de filozofie a Universităţii din Zagreb. Academician Mirko Deanovici a iniţiat publicarea impozantei lucrări Lingvisticki atlas Sredozemlja (Atlasul lingvistic al ţărilor mediteranene). În perioada anilor 1948-1952, a fost profesor la Liceul Român şi la Şcoala Normală din Vârşeţ. În perioada 1952-1955, a fost profesor la Şcoala Superioară de Pedagogie din Novi Sad (Secţia pentru limba şi literatura română) iar, în perioada 1955-1963, a fost profesor la Şcoala Superioară de Pedagogie din Zrenianin, unde a predat obiectul Limba şi literatura română. Din anul 1963 şi până în anul 1987, când a ieşit la pensie, a fost profesor titular la Facultatea de Filologie a Universităţii din Belgrad, şef al Catedrei de limba şi literatura română a Facultăţii de Filologie din Belgrad, respectiv din anul 1981, când a fost deschisă Catedra de limbă şi literatură română a Facultăţii de Filozofie din Novi Sad, a fost profesor suplinitor la catedra amintită a universităţii din capitala Voivodinei.
A fost unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad. Radu Flora a fost una dintre cele zece personalităţi de pe teritoriul fostului stat Iugoslavia despre care s-a scris şi în renumita ,,Encyclopedia Britannica” . A rămas memorabilă şi activitatea sa de om de ştiinţă în calitate de fondator şi preşedinte al renumitei asociaţii de specialitate Societatea de Limba Română din Voivodina.
Radu Flora a făcut foarte mult pentru minoritatea română din Serbia, atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în general, cât şi în domeniul păstrării limbii române şi cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetării ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică).
A fost membru permanent al renumitei instituţii ştiinţifice Matica Srpska din Novi Sad, iar din anul 1953 a fost şi colaborator al Centrului Internaţional pentru Dialectologie din Louvain (Belgia).
Profesorul Radu Flora a fost şi a rămas un exemplu pentru toţi care îi urmează calea, pentru toţi care l-au respectat şi i-au apreciat calităţile de erudit.(Lucian Marina, preşedintele Societăţii de Limba Română din Voivodina)

(Alexandra Gorghiu)

 

De același autor

Related Articles