Ascultă Radio România Reșița Live

Lubenițele şi pepenii de Unirea/ Dolj, printre preferinţele reșițenilor, de mai bine de 15 ani

Pepenele roșu este fructul vedetă al verii. Savurat pe plajă, în tabere, oriunde în aer liber sau acasă, nimic nu se compară cu o felie răcoritoare și implicit o sursă excelentă de vitamina C.

Lubenițele şi pepenii de Unirea/ Dolj, printre preferinţele reșițenilor, de mai bine de 15 ani

Articol editat de Gerhard Chwoika, 8 iulie 2024, 15:00 / actualizat: 9 iulie 2024, 19:15

Elena Loredana Zăvadă aduce la Piața Reşiţa Sud, în fiecare an, lubenițe roșii, mari și dulci, mai ales din soiul Sorento pe care îl cultivă de peste 20 de ani. Alegerea de a cultiva acest tip de cultură are origini familiale, atât de la părinții ei, cât și de la cei ai soțului (n.r. Alin Zăvadă).

I-am făcut o vizită producătoarei şi am aflat istoria lubeniţelor şi a pepenilor de Unirea, Dolj.

De aproape 17 ani vin cu lubeniţă şi pepene în Reşiţa şi aduc pe piaţă soiul „Sorento” pe care-l cultiv. Are coaja verde cu dungi, foarte subţire şi cu miez roşu. Clienţii, m-i i-am format în decursul anilor cu acest soi. Acasă în Dolj am o plantaţie de două hectare şi jumătate de pepene galben şi lubeniţă, pe care le cultiv în 4 serii ca să am o perioadă mai lungă de vegetaţie şi de producţie pentru că dacă l-aş cultiva totul odată ar trece în 2-3 săptămâni, dar aşa rodeşte un timp mai îndelungat. Ca să ştie oamenii că e coaptă, lubeniţa are o pată galbenă dedesubt pe care stă pe sol. dacă văd pata aceea pot şti sigur că e coaptă. Noi numai să o vedem, ştim dacă e coaptă sau nu. Când e codiţa verde, automat e şi proaspătă, pata galbenă ne arată că e coaptă, iar dulceaţa i-o dă şi soiul. Plantaţia am preluat-o de la părinţi, care şi ei se ocupau deja de mulţi ani înainte îde această cultură, dar o desfăceau la Sfântul Gheorghe, judeţul Covasna, iar socrii şi soţul veneau în Reşiţa. La început nu am avut loc, nici experienţă în desfacere, dar treptat m-am perfecţionat şi am acumulat şi clienţi tot mai mulţi de la un an la altul, care ne aşteaptă în fiecare vară. Noi ne-am format o paletă de clienţi şi omului trebuie să îi dai marfă bună. O dată de două ori, ia ce nimereşte, dar dacă şi a treia oară tot aşa se întâmplă îl pierzi pentru că pe banul care îl face greu, vrea şi calitate. Eu am rămas fidelă soiului „Sorento”, dar anul acesta am mai adăugat un soi cu coaja verde închis spre negru pentru că cei mai în vârstă îl cereau pentru că au crescut cu acela. Seminţele soiurilor care le cultiv sunt româneşti şi le cumpăr din magazine de profil pentru că dacă nu sunt tratate, avem mari bătăi de cap cu goangele.

Nu e nimic simplu în agricultură, dar avem condiţii de udat în sensul că ne-am forat puţuri, avem generatoare pe benzină, investim în seminţe, în folii, în sistemele de picurare. Pe vremea lui Ceauşescu existau canalele de irigaţii şi erau funcţionale, dar acum s-a furat totul şi acestea sunt goale. Plantaţia mea este aproape de localitatea Cetate, iar Dunărea e la 7 km de mine. Care au avut condiţii să ude, au avut parte şi de producţii, care nu, nu pentru că a fost mult soare, dar le trebuia şi apă pe măsură. Eu pot spune că am avut parte de o producţie bună; mici probleme au fost la începutul sezonului. Eu fac răsadul acasă, pun seminţele în alveole în solar şi când răsadul este de o palmă îl transferăm în câmp. Prima serie o semănăm în martie şi anul acesta a fost foarte cald şi imediat după ce l-am transferat în câmp s-a instalat frigul şi plantele au stagnat cam două săptămâni, dar au rezistat; fapt care s-a văzut şi la venirea mea întârziată pe piaţă. Lubeniţele necoapte rămân în câmp pentru că e imposibil să culegi totul pentru că lucrăm doar în familie, atâta timp cât sunt şi eu încă acasă, muncim toţi şi când plec la piaţă, rămâne soţul, un unchi şi un nepot de-al său pentru că nu găsim forţă de muncă.

Acum i-au cu toţii ajutor social şi stau la terasă cu o bere în faţă şi noi căutăm oameni la care le dăm câte 150 de lei pe zi, mâncare, ţigări, băutură, sucuri şi nu vin, ne râd efectiv în faţă; trăiesc din alocaţiile copiilor şi din ajutorul social.

Lubeniţele şi pepenii pe care nu îi pot vinde, fac gemuri şi dulceaţă pentru consumul familiei. Cea de pepene galben este asemănătoare gemului de caise sau piersici, iar cea din lubeniţă, nu am făcut, dar ştiu că nu este recomandată diabeticilor pentru că necesită foarte mult adaos de zahăr pentru consistenţă. Bine, se mai pot face şi sucuri de fructe proaspete.

Pot spune că afacerea cu lubeniţă este profitabilă pentru mine, atâta timp cât preţul pe kilogram nu scade la 2 lei aşa cum este în supermarket, iar oamenii nu vor să înţeleagă că eu din asta trăiesc cu întreaga familie şi trebuie să supravieţuiesc peste iarnă, plus că în primăvară trebuie din nou să investesc în seminţe, motorină pentru generator şi sunt multe alte cheltuieli şi cu copiii, familia, hrana, încălzirea şi nu pot concura cu marile magazine care i-au lubeniţă altoită în dovleac care dă producţie dublă, e mare, e roşie, dar nu e gustoasă ca ale noastre. E şi normal că ei îşi pot permite să vândă şi cu un leu kilogramul. Spre desosebire de retaileri, eu când o vând clientului, o tai de faţă cu el şi mi-o poate refuza dacă nu îi place. E alegerea lui, dar e pierderea mea. În concluzie, atâta timp cât preţul pe kilogram nu scade sub 2 lei şi pot desface pe piaţă aproximativ 80% din producţie, mă consider mulţumită şi pot spune că am realizat profit.

Pe lângă lubeniţă mai cultiv şi varză, dar nu în cantităţi mari pentru că nu am cine să se ocupe de ea atâta timp cât sunt în piaţă, iar în lunile de vară cel mai mult timp mi-l petrec la taraba amenajată din Piaţa Sud din Reşiţa.

Elena Loredana Zăvadă

Amintim că, lubeniţa este o plantă târâtoare din familia Cucurbitaceae. Specia este originară din regiunile sudice ale Africii, unde s-au găsit indicii care arătau că era cultivat în Egiptul Antic. Este cultivat în lumea întreagă pentru fructul său voluminos și comestibil, având o coajă dură și un miez necompartimentat. Culoarea miezului variază în culoare de la roșu aprins la roz, prezentând numeroase semințe de culoare neagră. Este apreciat pentru gustul său dulceag și cantitatea scăzută de calorii ce le conține. Se consumă ca atare crud sau murat, sub formă de gem, dulceaţă sau suc.

În România, lubeniţa este cunoscută drept harbuz în Moldova, lubeniță în Banat și Oltenia şi curcubete sau lebeniță în Ardeal. (Sursa: wikipedia)

Sursa foto: Radio Reşiţa

Lucrări de fertilizare a terenurilor în zona Agadici din Caraș-Severin, în perioada 20 iunie – 11 iulie 2025
Agricultură luni, 23 iunie 2025, 21:48

Lucrări de fertilizare a terenurilor în zona Agadici din Caraș-Severin, în perioada 20 iunie – 11 iulie 2025

În intervalul 20 iunie – 11 iulie 2025, se vor desfășura lucrări agricole de fertilizare a terenurilor agricole în zona Agadici din județul...

Lucrări de fertilizare a terenurilor în zona Agadici din Caraș-Severin, în perioada 20 iunie – 11 iulie 2025
APIA: Au început plățile pentru sprijinul cuplat: Peste 60 de milioane de euro pentru fermieri
Agricultură vineri, 20 iunie 2025, 22:32

APIA: Au început plățile pentru sprijinul cuplat: Peste 60 de milioane de euro pentru fermieri

Ministerul Agriculturii, prin APIA, a demarat miercuri, 18 iunie 2025, plata Sprijinului Cuplat aferent Campaniei 2024. Peste 43.500 de fermieri vor...

APIA: Au început plățile pentru sprijinul cuplat: Peste 60 de milioane de euro pentru fermieri
Lădița cu bunătăți – legume proaspete și gustoase, direct de la producător la consumator
Agricultură miercuri, 18 iunie 2025, 21:36

Lădița cu bunătăți – legume proaspete și gustoase, direct de la producător la consumator

Într-o lume în care produsele de pe raft vin adesea de la sute sau mii de kilometri distanță, lădița cu bunătăți aduce înapoi gustul...

Lădița cu bunătăți – legume proaspete și gustoase, direct de la producător la consumator
Lavandă, relaxare și produse locale: „Picnic la buni în grădină” în Sălbăgel, județul Timiș
Agricultură vineri, 13 iunie 2025, 23:59

Lavandă, relaxare și produse locale: „Picnic la buni în grădină” în Sălbăgel, județul Timiș

Pe fondul provocărilor din agricultură și al schimbărilor climatice tot mai evidente, tot mai mulți legumicultori din Banat aleg să se...

Lavandă, relaxare și produse locale: „Picnic la buni în grădină” în Sălbăgel, județul Timiș
Agricultură joi, 12 iunie 2025, 22:02

Festivalul de Gulaș 2025, la Casa Calfelor din Timișoara

Casa Calfelor din Timișoara va găzdui sâmbătă, 14 iunie un adevărat festin culinar la Festivalul de Gulaş. De la ora 09:00, încep...

Festivalul de Gulaș 2025, la Casa Calfelor din Timișoara
Agricultură marți, 10 iunie 2025, 16:39

Roșiile românești din Teregova au ajuns pe tarabele din pieţe. Petru Lungu deschide sezonul legumelor autohtone din Caraş-Severin

Sezonul roșiilor românești a început oficial la mijlocul lunii mai, iar primele tomate autohtone au apărut deja în piețele din județul...

Roșiile românești din Teregova au ajuns pe tarabele din pieţe. Petru Lungu deschide sezonul legumelor autohtone din Caraş-Severin
Agricultură marți, 10 iunie 2025, 15:26

Termen limită: Fermierii mai pot depune cererile de plată APIA până vineri, 13 iunie 2025

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) – Centrul Județean Caraș-Severin reamintește tuturor fermierilor că vineri, 13...

Termen limită: Fermierii mai pot depune cererile de plată APIA până vineri, 13 iunie 2025
Agricultură miercuri, 4 iunie 2025, 16:58

22 de legumicultori din Caraș-Severin, înscriși în programul de susținere a culturilor în spații protejate

Programul de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate continuă în județul Caraș-Severin, unde 22 de legumicultori s-au...

22 de legumicultori din Caraș-Severin, înscriși în programul de susținere a culturilor în spații protejate