În Banatul de Munte, creşterea animalelor este o ramură a agriculturii foarte importantă pentru economie. Înfiinţarea unei ferme de animale este o idee de afacere cât se poate de profitabilă şi, totodată, o tendinţă tot mai prezentă pentru cei care vor sa investească în zonele rurale ale judeţului Caraş-Severin.

Un exemplu de urmat este Mihai Sprînceană din Ţerova, care alături de fiii săi a pus pe roate o afacere profitabilă din creşterea animalelor şi are în prezent una dintre cele mai însemnate numeric turme din judeţ.

Mihai Sprînceană

… mai sunt care mai au până în 100 de oi, 30, 40, inclusiv la Ţerova, dar noi suntem singurii care creştem de ani mulţi şi avem o turmă serioasă, în jur de 300. Majoritatea sunt fătătoare, în jur de 240, rasa este ţurcană brează, am ameliorat-o în ultimii 10 ani, am eliminat tot ce aveam ţurcană de alte forme şi am rămas la brează cu berbeci de calitate aduşi din zona Petroşani şi încet încet am rămas pe frumoasele astea brezele ţurcane. Începând din 5 ianuarie încep să fete şi după cum am văzut că s-au comportat la montă, cam la sfârşitul lui ianuarie se termină, chiar dacă una sau două sau întors, acestea vor făta mai târziu.

În perioada de iarnă, imediat după ce dă bruma şi mănâncă tot ce este pe câmp, trecem pe stabulaţie cu porumb, ovăz şi bineînţeles fân şi trifoi, iar când vremea este bună şi se mai arată puţin şi soarele le scoatem şi afară, dar de mâncat ele acum nu mai prea au ce, mai mult se plimbă. Le asigurăm două mese consistente pe zi şi după ora 10.00-10.30 le dă drumul, până la 16.00-16.30.

Oile le mulgem pentru că sunt foarte bune dătătoare de lapte, media pe zi este de peste un litru, ceea ce rar întâlnim la o oaie, facem brânză şi o vindem în comerţ.

Mieii, cea mai bună parte o selectăm, şi berbecuţi şi mieluţe şi îi ţinem pentru vânzare sau pentru completarea turmei, iar restul ce ne rămâne de Paşti îi vindem pe piaţă.

În afară de oi în fermă mai avem: 26 de vaci Angus, porci, găini, câini ciobăneşti adevăraţi. Mai ţinem şi câte un cotonogar din ăsta, dar nu prea avem ce face cu el. Genetic câinii ciobăneşti sunt dotaţi să păzească oile şi nu să facă altceva. Asta înseamnă că de turmă nu se apropie nimeni. Nu se apropie om, nu se apropie urs sau lup. Avem împreună cu cei mici care vor creşte, 7-8 care se pot lupta oricând cu ursul sau cu lupul. Pentru că noi mergem vara cu oile pe munte. Stăm aici (n.r. la Ţerova) o perioadă, cât nu este căldură, în momentul în care vine căldura şi ele ziua nu mai mănâncă pentru că se ascund de căldură, atunci mergem pe munte şi acolo este nevoie de câini buni. Câinii ciobăneşti sunt foarte inteligenţi, ştiu ce au de făcut, ei nu dorm, fiecare are locul lui la turmă, nu dorm grămadă, înconjoară turma şi fiecare doarme în locul lui şi păzeşte. Toată vara nu se dezlipeşte de acolo pe timp de noapte, iar ziua merg cu oile.

Anul trecut am avut probleme pe munte cu un lup, dar anul acesta nu, având şi câini mai buni care au făcut paza mai departe de stână, că lupul de regulă atacă noaptea când ele stau şi dorm. Ziua nu prea are curaj, doar când este ceaţă pe Semenic atunci iese din pădure şi atacă stână.”