[FOTO] Kaki, fructul exotic care, datorită schimbărilor climatice, poate lua locul plantaţiilor de cais din România

Cultivarea fructelor exotice a început să prindă teren și în România din cauza condițiilor climatice prielnice. Chiar dacă este originară din Asia, anumite soiuri ale plantei de kaki au fost aclimatizate şi în ţara noastră.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 22 februarie 2022, 13:20 / actualizat: 24 februarie 2022, 21:40

Potrivit inginerului horticol Bianca Ştefănoiu, kaki este o specie care, în câţiva ani, ar putea fi cultivată, oficial, şi de către pomicultorii români. În Pepiniera Periş a fost înfiinţat un lot experimental, în care, alături de ale specii exotice, s-au plantat şi soiuri de kaki. Lotul experimental, monitorizat foarte atent, arată că e posibil ca această plantă – care se cultivă în mod obişnuit în regiunile calde ale lumii, precum: China, Coreea, Brazilia, Turcia sau Italia să se adapteze foarte bine în condiţiile ţării noastre.

„În urmă cu vreo 6-7 ani când temperaturile în ţara noastră nu au mai fost foarte aspre şi au ajuns pe la minus 20 de grade Celsius, lăstarii tineri au reuşit să supravieţuiască îngheţului, iar maturizându-se aceştia au intrat pe rod şi au produs primele fructe”.

Bianca Ştefănoiu spune că, este un pionier al acestei culturi în România, care pur şi simplu datorită temperaturilor mai ridicate din ultimii ani a reuşit să se adapteze condiţiilor climatice.

„Pe lângă kaki suntem cea mai mare pepinieră de smochin din ţară, printre primi cultivatori de mini kiwi, avem peste 15 soiuri şi am deschis raionul plantelor exotice în urmă cu 25 de ani cu banana nordului.„

Această familie a plantelor de kaki este Diospyros din care fac parte două categorii sălbatice: Diospyros Virginiana şi Diospyros Lotus, care sunt şi portaltoii, iar Diospyros Kaki, îmbrăţişează o familie mai largă, sunt soiuri precum: Tipo, Jiro, Sharon, Vanilia sau Fuyu.

După ce cercetătorii ucraineni au creat soiul Rosseyanca prin încrucişarea soiurilor Diospyros Kaki cu sălbaticul Diospyros Virginiana în dorinţa de a crea un soi care să reziste la temperaturi de aproape -30 de grade s-au gândit să creeze ceva şi mai bun decât Rosseyanka. Acesta a fost soiul Nikita’s Ghift obţinut prin hibridarea liberă a soiului Rosseyanka cu Diospyros Kaki. Această nouă hibridare, a păstrat rezistenţa la îngheţ la -28 de grade, dar a adăugat proprietăţi noi, superioare soiului Rosseyanka. Astfel mărimea fructelor aproape că s-a dublat, ajungând la 60-120 de grame faţă de numai 30-45 de grame cât au fructele de Rosseyanka, iar gustul a devenit excelent. Pomii sunt de vigoare mare , rapid productivi, timpurii , Nikita’s Ghift fiind unul dintre cele mai bune soiuri , un pom având la maturitate o producţie de 70 kg pe exemplar. Fructele se coc treptat din septembrie până în noiembrie când capată o culoare roşie -portocalie şi de consistenţa gemului.

„În Banat merg aproape toate soiurile de kaki, pentru că în sud-vestul României nu sunt temperaturi foarte scăzute”, ne-a mai mărturisit Bianca Ştefănoiu. Conform acesteia plantarea are loc în lunile de toamnă târzie, după căderea frunzelor, când pământul nu este încă îngheţat, primăvara devreme sau în ferestrele iernii până aproape de luna mai, având în vedere că pomul de kaki intră în vegetaţie mult mai târziu faţă de alţi pomi. La plantare este foarte simplu pentru că material săditor se poate procura de oriunde, fie ca pom la rădăcină nudă, fie la ghiveci, aceştia având avantajul de a fi gata prinşi. Cultura pomilor de kaki este similară celei de măr.

În curând kaki-ul va înlocui livezile de cais din România, datorită faptului că la noi caişii înfloresc devreme şi întoarcerea brumelor târzii de primăvară distruge florile şi chiar pomii în sine, şi-atunci kaki va avea un succes mai mare în România pentru că porneşte târziu în vegetaţie şi este ferit de impactul brumelor târzii.

„Ce este special la pomii de kaki, sunt tăierile care trebuie efectuate corespunzător pentru că se încarcă excesiv de rod şi atunci se pot rupe părţi întregi din coroană, fapt pentru care este recomandat să se obţină ramuri scurte. Pomii de kaki sunt mari iubitori de apă, ceea ce înseamnă că şi iarna dacă rezervele de apă din sol sunt reduse, aceştia trebuie udaţi în permanenţă”.

Pomicultorii care doresc să îşi îmbogăţească livada, în acest an şi cu o cultură de kaki pot afla amănunte la www.pepinieraperis.ro sau la numărul de telefon 0723 683 861 unde pot contacta pasionaţii acestei culturi care sunt dispuşi să ofere celor interesaţi informaţiile dorite, a mai subliniat pentru Radio Reşiţa inginerul horticol Bianca Ştefănoiu.

Sursa foto: Pepiniera Periş