De Ziua internațională a munților, mesaj de la Coco Galescu
Pentru iubitorii de munte, astăzi, 11 decembrie, este o zi deosebită. În 2003, Adunarea Generală a ONU a proclamat această dată drept „Ziua internațională a munților”. Poate cel mai frumos mesaj pe care îl puteam primi, cu această ocazie, este din partea unei legende a munților Banatului Montan.
Articol editat de Radio Resita, 11 decembrie 2018, 20:07 / actualizat: 12 decembrie 2018, 10:55
“Am avut șansa să decopăr munții destul de devreme și de-a lungul timpului pot spune că am realizat o experiență aproximativ pe toate continentele, începând cu Munții Carpați, Himalaya, Alaska, Patagonia, Alpii, dar și cei doi poli ai pământului, Polul Nord și Polul Sud.
De Ziua internațională a munților… pot spune că munții au exercitat o fașcinație deosebită asupra omului, încă din cele mai vechi timpuri. Imaginea lor impozantă și bogată, forța lor de atracție, dar și sălbăticia răpitoare prin care ne atrag sub vraja lor, frumusețea și varietatea lor peisagistică pare imposibil de redat în cuvinte.
Dacă muntele nu ar exista în viața mea… m-am gândit de multe ori la acest aspect și cred că mi-ar fi imposibil de trăit, imposibil să știu ca într-o zi aș putea să mă mut din preajma lor. Viața mea ar fi stereotipă, pustie.
În această zispecială, imi face o deosebită placer să pot transmite un mesaj tuturor iubitorilor de munte. La mulți ani, dragi montaniarzi!”, a transmis alpinistul de renume mondial, Cornel ”Coco” Galescu.
Coco Galescu s-a născut în 26 decembrie 1964 la Caransebes, la poalele munților Țarcu.
A mers prima dată pe munte la vârsta de 10 ani, cu dorința să invețe să schieze pe Muntele Mic ( 1802 m ).
Realizări alpine despre care Coco spune că se simte legat: premiera mondiala din Turcia (Turnul romanilor), premiera românească pe ruta tehnica din Aconcagua, premiera românească pe Vf. McKinley (Alaska), premiera românească pe Vf. Cerro Solo din Patagonia, ascensiunea solitara pe Vf. Sitta Chuchura din Himalaya, tura pe schiuri din Laponia, premiera românească din Ama-Dablam Himalaya.
Răzvan Todor
