Ziua Drapelului Național a fost marcată festiv în Parcul Tricolorului din Reşiţa

[UPDATE] Data de 26 iunie a fost proclamată ca Zi a Drapelului Național, iar cu această ocazie, în Parcul Tricolorului din Reșița s-a desfăşurat luni, 26 iunie ceremonia publică de înălţare a stindardului patriei.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 26 iunie 2023, 08:06 / actualizat: 26 iunie 2023, 23:24

În prezenţa reşiţenilor de toate vârstele, venite să cinstească drapelul şi imnul României, simbolurile naţionale de respect, de demnitate şi onoare faţă de de istorie, dar mai ales faţă de viitor.

Au fost rostite alocuţiuni şi transmise mesaje de salut.

Cristian Gâfu – subprefectul judeţului:

Romeo Dunca – preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin:

Mădălina Chiosa – viceprimarul municipiului Reşiţa:

Ce reprezintă drapelul pentru reşiţeni am aflat de la unii dintre aceştia, prezenţi la festivitate:

Manifestările s-au încheiat cu sfinţirea şi înălțarea drapelului, intonarea imnului de stat şi defilarea gărzii de onoare în faţa asistenţei.

***

Ziua de 26 iunie a fost proclamată ca Zi a Drapelului Național prin Legea Nr. 96 din 20 mai 1998.

Cu această ocazie, Instituţia Prefectului Judeţului Caraş-Severin, Primăria Municipiului Reșița şi Garnizoana Reşiţa organizează luni, 26 iunie, în Parcul Tricolorului din Reșița, ceremonia publică de înălţare a Drapelului României.

Ceremonia va cuprinde: întâmpinarea oficialităţilor, scurte luări de cuvânt, primirea și înălțarea drapelului, intonarea imnului de stat şi defilarea gărzii de onoare.

Sunt invitaţi să participe cetăţenii municipiului, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai partidelor politice, ai asociaţiilor, ligilor şi fundaţiilor, veterani de război, cadrele militare în rezervă şi în retragere, elevi, studenţi şi reprezentanţi ai mass-media.

***

Istoricul steagului tricolor

Drapelul tricolor a fost folosit prima dată în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă. Cu o zi înaintea Zilei Drapelului Naţional, la Catedrala Mitropolitană din Timişoara, a avut loc în acest an un eveniment în premieră. Drapelul național a fost sfinţit, cu ceremonial militar, sub privirile emoţionate a sute de credincioşi. Alături de soldatii garnizoanei timişorene, jandarmi şi poliţişti, la manifestare au participat copii îmbracaţi în portul popular românesc.

Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme.

Drapelul tricolor a fost folosit prima data în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă.

Peste câţiva ani, în 1848, steagul tricolor a fost adoptat de către revoluţionari ca drapel al Ţării Româneşti în următorea ordine cromatică: albastru – galben – roşu, semnificând „libertate, dreptate, frăţie”.

• Albastrul semnifică cerul, credința și puterea neamului care ne leagă de pământul patriei.
• Galbenul arată virtutea, grandoarea și prestigiul țării.
• Roșul semnifică sângele înaintașilor vărsat pe pământul românesc de-a lungul anilor. Asta însemnă că dragostea de neam și țară să fie aprinsă ca focul roșului din steag.

De fapt, legenda apariţiei tricolorului s-a născut după 1860, când s-au contopit culorile din steagurile Moldovei şi al Ţării Româneşti, după unirea Principatelor şi din dorinţa de a împăca ambele tabere.

Mai târziu, Constituţia României din 1866 prevedea, despre drapel: „colorile Principatelor Unite urmează a fi Albastru, Galben și Roșu”.

Potrivit acesteia, culorile drapelului trebuie așezate vertical, în ordinea următoare: albastru, galben şi roşu la margine.

Pentru Radio Reşiţa, dr. ist. Mircea Rusnac: