Viața vârstnicilor din România, în cifre: peste 3,8 milioane de seniori, pensii mici și singurătate

Viața vârstnicilor din România, în cifre: peste 3,8 milioane de persoane au minimum 65 de ani. Date despre pensii, sărăcie, sănătate și singurătate.

Articol editat de Adam Valentina, 1 octombrie 2026, 07:23

România îmbătrânește, iar datele statistice arată dimensiunea unei schimbări demografice care pune presiune tot mai mare asupra sistemului de pensii, serviciilor medicale și asistenței sociale. Peste 3,8 milioane de români au cel puțin 65 de ani, aproximativ unul din cinci locuitori ai țării. Pentru mulți dintre ei, bătrânețea înseamnă venituri limitate, probleme de sănătate, acces dificil la servicii și, în numeroase cazuri, singurătate.

La 1 octombrie este marcată Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, iar statisticile oferă o imagine asupra modului în care trăiesc seniorii din România.

Peste 3,8 milioane de români au peste 65 de ani

România are peste 3,8 milioane de persoane cu vârsta de cel puțin 65 de ani, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din populația rezidentă. Datele demografice pentru 2025 indică o pondere de aproximativ 20,1% a populației de 65 de ani și peste, în creștere față de anii anteriori.

Fenomenul de îmbătrânire demografică este vizibil și prin raportul dintre seniori și populația de vârstă activă. Potrivit Eurostat, la 1 ianuarie 2025, România avea un raport de dependență a persoanelor vârstnice de 31,6%. Indicatorul exprimă numărul persoanelor de cel puțin 65 de ani raportat la 100 de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. Persoanele de 80 de ani și peste reprezentau 4,5% din populație.

Aproape 4,7 milioane de pensionari. Pensia medie: 2.785 de lei

Datele Casei Naționale de Pensii Publice arată că, la sfârșitul lunii iulie 2026, în România erau înregistrați 4.677.789 de pensionari, iar pensia medie era de 2.785 de lei.

Dintre aceștia, peste 3,78 milioane erau pensionari pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie ajungea la 3.117 lei. Numărul femeilor pensionate pentru limită de vârstă depășea 2,15 milioane.

Diferențele dintre categoriile de pensionari sunt însă foarte mari. Cei cu perioade lucrate în agricultură aveau o pensie medie de numai 711 lei, în timp ce pensia medie de invaliditate era de 1.076 de lei, iar cea de urmaș de 1.511 lei.

Institutul Național de Statistică indică, pentru trimestrul al doilea din 2026, o pensie medie de asigurări sociale de stat de 2.821 de lei pe lună, iar media calculată pentru toate categoriile de pensionari era de 2.942 de lei.

Riscul de sărăcie rămâne o realitate pentru o parte dintre vârstnici

Datele Eurostat pentru 2025 arată că 15,5% dintre românii de cel puțin 65 de ani se aflau în risc de sărăcie, indicator calculat în funcție de veniturile disponibile și pragul național de sărăcie. În 2024, procentul fusese de 16,4%.

Dincolo de indicatorii obiectivi, percepția asupra situației materiale rămâne importantă. Datele Eurostat privind sărăcia subiectivă arată că România se numără printre statele europene în care persoanele vârstnice declară într-o proporție ridicată că se consideră sărace, iar în 2024 această percepție era mai frecventă în rândul seniorilor decât în celelalte grupe de vârstă.

1,35 milioane de vârstnici trăiesc singuri

Una dintre cele mai importante probleme sociale asociate îmbătrânirii este izolarea.

Potrivit datelor prezentate de Fundația Regală Margareta a României, aproximativ 1,35 milioane de persoane vârstnice trăiesc singure, adică aproximativ unul din trei seniori.

Situația este reflectată și de apelurile primite prin Telefonul Vârstnicului. În 2025, serviciul social a înregistrat 11.697 de apeluri, iar 5.769 de persoane vârstnice au beneficiat de sprijin. Dintre noii apelanți, mai mult de jumătate locuiau singuri.

În cei zece ani de funcționare a serviciului, au fost înregistrate peste 115.000 de apeluri și peste 22.000 de beneficiari unici, ceea ce arată amploarea nevoii de informare, consiliere și sprijin emoțional în rândul seniorilor.

Accesul la servicii medicale, o altă vulnerabilitate

Sănătatea reprezintă una dintre principalele preocupări odată cu înaintarea în vârstă, iar accesul la serviciile medicale nu este egal pentru toți.

Eurostat arată că persoanele aflate în risc de sărăcie întâmpină mai frecvent dificultăți în accesarea consultațiilor sau tratamentelor de care au nevoie. În 2024, România s-a numărat printre țările europene cu cele mai mari diferențe între persoanele aflate în risc de sărăcie și celelalte categorii ale populației în ceea ce privește nevoile medicale nesatisfăcute din cauza costurilor, a listelor de așteptare sau a distanței până la furnizorii de servicii medicale.

Pentru persoanele în vârstă, dificultățile medicale se pot suprapune peste venituri mici, mobilitate redusă sau lipsa familiei în apropiere, mai ales în comunitățile rurale.

România, o societate care îmbătrânește

Datele statistice conturează astfel o realitate complexă. România are o populație vârstnică numeroasă și în creștere. Un român din cinci are deja cel puțin 65 de ani.

În spatele cifrelor privind pensiile și indicatorii demografici se află însă diferențe importante de la un senior la altul. Pentru unii, bătrânețea înseamnă autonomie și o viață activă. Pentru alții, veniturile reduse, bolile cronice, accesul dificil la servicii și lipsa sprijinului familial transformă ultimii ani ai vieții într-o perioadă de vulnerabilitate.

Într-o Românie care îmbătrânește, provocarea următorilor ani nu va fi doar plata pensiilor, ci și dezvoltarea serviciilor medicale, a îngrijirii la domiciliu, a serviciilor sociale și a soluțiilor care îi pot ajuta pe seniori să rămână cât mai mult timp independenți și integrați în comunitate.

Foto: pixabay.com

Urmărește-ne și pe Google News