[FOTO] Vegetarismul – între trend, sănătate şi afecţiune

Astfel, deşi corpul nostru este conceput pentru a consuma carne, aliment ce a stat chiar şi la baza dezvoltării creierului nostru, numărul celor care au ales să îşi schimbe stilul de viaţă, renunţând la alimentele de origine animală, este în creştere.

Articol editat de Mirabela Afronie, 6 aprilie 2016, 13:35

Astfel, deşi corpul nostru este conceput pentru a consuma carne, aliment ce a stat chiar şi la baza dezvoltării creierului nostru, numărul celor care au ales să îşi schimbe stilul de viaţă, renunţând la alimentele de origine animală, este în creştere.

Reşiţeanca Oana Borza este un exemplu în acest caz.

„În primul rând vreau să precizez că e un lucru personal şi nu voi încerca niciodată să conving pe altcineva să încerce. Eu am ales vegetarismul din motive de sănătate în primul rând. Am studiat foarte mult ideea, împreună cu tatăl meu, deci facem o echipa în sensul acesta. Trebuie să îţi alimentezi organismul cu toate cele necesare, proteinele fiind necesare. La început a fost greu, primele 2-3 luni, până m-am adaptaţ am fost lipsită de energie şi vlagă. La început s-au dat jos nişte kg. A fi vegetarian este un cost foarte mare, pentru că în ziua de azi partea de verdeţuri şi legume costă mai mult decât carnea.”

Acest tip de alimenaţie transformat în stil de viaţă determină, la un moment daţ o dependenţă. Obsesia, dependenţa de a consuma doar alimente sănătoase semnalizează existenţa unei afecţiuni, care, radicalizându-ne, poate să ne deterioreze calitatea vieţii. Psihologul Andrada Stanciu spune că vegetarismul poate avea multe efecte.

„Obişnuim să ne calculăm acţiunile, inclusiv alimentaţia în termeni de bun şi rău, termeni de extrem, ceea ce din punct de vedere psihologic nu este cea mai bună variantă, ideal fiind să căutăm echilibrul. Din cauza contextului social actual, în care alimentele sunt tot mai nesănătoase şi procesate chimic, obezitatea a devenit o problemă la nivel mondial, la fel cum alte boli grave devin tot mai frecvente. Aceste lucruri au determinat ca oamenii să îşi pună problema unei alimentaţii sănătoase. Problema apare când cădem în extrema de a căuta să consumăm doar alimente sănătoase, făcând din acest lucru o obsesie, în acest caz fiind vorba despre ortorexie.

Cauzele psihologice care conduc la această afecţiune sau la alegerea unui stil de viaţă extrem din punct de vedere alimentar – de exemplu vegetarismul, pot ţine de sfera emoţională, de tulburări obsesiv+comulsive, de perfecţionism, stimă de sine scăzută sau alte tulburări psihice ce ţin de anxietate, depresie, bipolaritate.

Recomandarea ar fi aducerea în plan conştient a problemei, atunci când lucrurile au ajuns atât de departe, revenirea la echilibru, iar în acest demers poate ajuta psihoterapia, împreună cu supravegherea medicală şi medicamentaţia, la nevoie.”

Chiar dacă la prima vedere o dietă vegetariană şi excluderea parţială sau totală a alimentelor de origine animală pe o periodă determinată de timp pot avea efecte benefice asupra organismului – pierderea în greutate, un risc scăzut de obezitate, un nivel de colesterol normal,  spre exemplu – pe  o perioadă de timp mai lungă, acest stil de viată poate conduce la apariţia unor afecţiuni de sănătate, putând fi sesizate deficite de aminoacizi esenţiali, dezechilibre hormonale şi metabolice sau apariţia depresiei.

Mihaela Dalea, nutriţionist la Spitalul Clinic Judeţean din Timişoara spune că un stil de alimentaţie echilibrat este foarte important.

„Dieta vegetariană corect echilibrată este sănătoasă, aduce un aport nutritiv adecvat şi o serie de beneficii în prevenirea şi tratamentul diverselor afecţiuni, dar este şi săracă în proteinte strict indispensabile menţinerii activităţii vitale normale. Carnea aduce o sursă importantă de proteine cu aminoacizi (cărămizile din care sunt formate proteinele), ce  nu pot fi procuraţi din alte alimente. Carnea este şi o sursă importantă de energie prin aport crescut de calorii, dar şi o sursă importantă de minerale şi vitamine- fosfor, potasium, fier, sodiu, magneziu, zinc, acid folic şi vitamine din grupul B. Deficienţele acestor aminoacizi esenţiali afectează regenerarea celulară, îmbătranesc organele interne, produc dezechilibre hormonale şi metabolice, pot conduce la depresie, hipocalcemie, refacerea ţesuturilor osoase este încetinită, anemie. Este foarte important să ştim reguli de bază în alimentaţie, mulţi oameni nu ştiu ce să aleagă în materie de sănătate. Nu trebuie să renunţăm la toate plăcerile culinare, ci să alegem ce e benefic organismului şi să consumam puţin din fiecare.”

Deşi specialiştii recomandă un regim de alimentaţie bazat pe fructe şi legume, aceştia avertizează că o dietă exclusiv vegetală poate produce modificări în organismul nostru. Studii recente efectuate pe descendenţii mai multor generaţii de vegetarieni au înregistrat modificări ale structurii ADN, mai exact o slăbire a acestuia, fapt ce expune organismul la riscul îmbolnăvirii.

Zarina Lengyel