Suntem o societate mai nervoasă decât în urmă cu câțiva ani? Ziua Internațională a Nonviolenței, între statistici și realitatea de zi cu zi

Ziua Internațională a Nonviolenței 2026. Suntem o societate mai nervoasă? Ce arată statisticile despre violența domestică, agresivitatea din școli și bullying în România.

Articol editat de Adam Valentina, 2 octombrie 2026, 10:03

Mai puțină răbdare, conflicte care izbucnesc rapid, agresivitate verbală în trafic, în mediul online, la școală sau acasă. De Ziua Internațională a Nonviolenței, marcată pe 2 octombrie, întrebarea este dacă am devenit, ca societate, mai nervoși și mai agresivi unii cu alții. Statisticile nu pot măsura direct nivelul de „nervozitate” al unei societăți, dar arată că violența rămâne o problemă importantă în România.

Ziua Internațională a Nonviolenței este marcată anual pe 2 octombrie, ziua de naștere a lui Mahatma Gandhi. A fost instituită de Adunarea Generală a ONU în 2007 și urmărește promovarea unei culturi a păcii, toleranței și dialogului, inclusiv prin educație și informare publică.

Mesajul transmis de ONU în 2026 vorbește chiar despre o perioadă caracterizată de diviziuni, tensiuni și conflicte în creștere, în care dialogul și nonviolența devin cu atât mai importante.

Peste 138.000 de intervenții ale Poliției în cazuri de violență domestică

Unul dintre indicatorii care arată amploarea conflictelor grave din societate este violența domestică.

În 2025, polițiștii din România au intervenit la 138.385 de semnalări privind violența domestică, dintre care 67.010 în mediul urban și 71.335 în mediul rural.

În același an au fost înregistrate 49.660 de fapte penale în domeniul violenței domestice. Numărul acestora a fost cu 16,3% mai mic decât în 2024, când fuseseră consemnate 59.345 de fapte. Așadar, datele arată o scădere a infracțiunilor înregistrate, dar un număr foarte mare de situații în care polițiștii au fost chemați să intervină.

Cele mai multe infracțiuni au fost cele de lovire sau alte violențe – 26.877 de cazuri, reprezentând 54% din totalul faptelor penale din această categorie. Alte 6.283 de infracțiuni au fost amenințări.

Tot în 2025, polițiștii au emis 15.856 de ordine de protecție provizorii, iar instanțele au emis 15.680 de ordine de protecție.

Agresivitatea apare de la vârste mici

Problema nu este prezentă doar în relațiile dintre adulți. Un raport național publicat în 2025 de Ministerul Educației și Cercetării, realizat cu asistența UNICEF, a analizat starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România. Cercetarea a inclus 1.871 de elevi din 103 unități de învățământ, alături de profesori, părinți, directori și consilieri școlari.

Rezultatele arată că, în ultimul an școlar:

19% dintre elevi spuneau că li se adresau frecvent porecle sau cuvinte jignitoare din partea colegilor, iar 18% declarau că erau tachinați sau intimidați fără motiv.

Alți 13% dintre elevi spuneau că erau împinși sau loviți de colegi pentru a fi intimidați, iar 10% declarau că erau forțați să spună sau să facă lucruri împotriva voinței lor.

Există și o perspectivă îngrijorătoare din partea celor care răspund agresivității prin agresivitate: 17% dintre elevi spuneau că simt că este mai bine să „atace” primii decât să fie atacați, iar 14% se gândeau frecvent la răzbunare împotriva colegilor care îi tachinau sau intimidau.

Aproape unul din cinci elevi se confruntă frecvent cu intimidarea sau jignirile

Autorii raportului concluzionează că aproximativ 18–19% dintre elevi declară că sunt frecvent intimidați, tachinați sau jigniți la școală. În același timp, aproape jumătate dintre elevi nu intervin sau intervin rar atunci când văd un coleg intimidat ori agresat.

Datele regionale publicate de UNICEF în 2025 arată că violența împotriva copiilor este o problemă mult mai largă. În Europa și Asia Centrală, aproape o treime dintre copii din țările pentru care există date sunt supuși pedepselor fizice acasă, iar până la două treimi se confruntă cu forme de agresiune psihologică. În medie, 11% dintre copii declară că sunt victime ale bullyingului la școală, iar 15% ale cyberbullyingului.

Suntem, într-adevăr, mai nervoși?

Statisticile prezentate nu permit concluzia că românii sunt, în ansamblu, mai nervoși decât în urmă cu cinci sau zece ani. Unele date indică chiar scăderi: numărul faptelor penale asociate violenței domestice a scăzut în 2025 comparativ cu 2024.

În același timp, amploarea intervențiilor pentru conflicte domestice, agresivitatea raportată de elevi și prezența tot mai vizibilă a conflictelor în spațiul public și online mențin problema nonviolenței în actualitate.

Iar violența nu începe întotdeauna cu o lovitură. Poate începe cu o insultă, o amenințare, o umilire, o intimidare sau cu incapacitatea de a gestiona un conflict înainte ca acesta să escaladeze.

Foto creată cu AI