Sunt femeile discriminate? Câştigă mai puţini bani?
Articol editat de Radio Resita, 3 noiembrie 2016, 07:00
„În medie, dacă un bărbat european încetează să mai lucreze în data de 3 noiembrie, remuneraţia lui pentru acest an este egală cu cea a unei femei europene care continuă să lucreze până la 31 decembrie. Acest lucru nu este nici echitabil, nici sustenabil şi sincer este inacceptabil. Angajatorii europeni trebuie să nu mai transmită mesajul că femeile merită două fişe de salariu mai puţin decât bărbaţii în fiecare an”-a afirmat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Totuşi, potrivit unui studiu publicat cu ocazia acestei zile, în România diferenţa de salarizare orară brută dintre femei şi bărbaţi este de 4,5%, în favoarea celor din urmă. Ea este de patru ori mai mică decât media europeană (16,7%), care favorizează şi ea bărbaţii, valoarea maximă (28,1%) fiind înregistrată în Estonia. În ceea ce priveşte diferenţa anuală dintre câştigurile globale brute, defalcate pe sexe, incluzând muncile din gospodărie (cum ar fi întreruperea carierei pentru creşterea unui copil sau îngrijirea unei rude), România înregistrează o valoare în favoarea bărbaţilor de 26,9%, la o medie europeană de aceeaşi tendinţă de 39,8%.
Pe ansamblul Uniunii, principalele dezavantaje cu care se confruntă femeile pe piaţa muncii includ: salarizare orară mai mică, program de lucru mai scurt în posturi remunerate şi rate de angajare mai mici (de ex. când îşi întrerup cariera pentru creşterea unui copil sau îngrijirea unei rude). Printre factorii care contribuie la diferenţa de salarizare sunt numărul poziţiilor de conducere ocupate (managerii de top fiind în mod covârşitor bărbaţi şi doar 4% femei), volumul de sarcini importante dar neplătite (cum ar fi creşterea copiilor sau îngrijirea rudelor, realizate în mod frecvent de femei – 26 ore/săpt. – comparativ cu bărbaţii – 9 ore/săpt.), participarea pe piaţa muncii (femeile întrerupându-şi mai des cariera decât bărbaţii), segregarea din domeniul educaţiei şi ocupării (femeile fiind supra-reprezentate în domenii cu salarizare orară mai mică) şi, nu în ultimul rând, discriminarea salarială (existentă în continuare, deşi ilegală).
