Spitalul Victor Babeș Timișoara, lider în cercetarea cancerului pulmonar cu ajutorul inteligenței artificiale

Cancerul pulmonar rămâne principala cauză de mortalitate oncologică în România, iar un studiu realizat la Spitalul Victor Babeș Timișoara, în parteneriat cu Universitatea Politehnică Timișoara, arată realități îngrijorătoare: peste 80% dintre cazuri sunt diagnosticate târziu, în stadii avansate ale bolii.

Articol editat de Daiana Rosca, 22 iulie 2025, 16:51 / actualizat: 22 iulie 2025, 19:08

Anual, în România sunt diagnosticate peste 12.000 de cazuri noi de cancer pulmonar, boala ocupând locul 1 la mortalitate și locul 2 ca incidență în rândul cancerelor. Specialiștii trag un semnal de alarmă asupra creșterii accelerate a numărului de pacienți în ultimii ani, dar și asupra necesității unor intervenții rapide în sistemul de sănătate.

Studiu revoluționar: inteligența artificială în analiza cancerului pulmonar

Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara a derulat un studiu retrospectiv pe 12 ani, analizând datele a 4.206 pacienți unici diagnosticați cu cancer pulmonar. Studiul a fost realizat cu sprijinul Universității Politehnica Timișoara și a folosit algoritmi de inteligență artificială pentru a identifica modele și grupuri distincte de pacienți.

„În ultimii 5 ani, am constatat o creștere de 80% a numărului de pacienți cu cancer pulmonar. Această tendință este determinată de îmbătrânirea populației și de îmbunătățirea metodelor de diagnostic”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog și manager al Spitalului Victor Babeș Timișoara.
Spitalul Victor Babeș a investit în aparatură de diagnostic de ultimă generație, creând un HUB imagistic ultraperformant, dotat cu:

• 2 computere tomograf (CT),
• 2 aparate RMN, dintre care unul de 3 Tesla.

Aceste tehnologii avansate permit detectarea precoce a tumorilor pulmonare și a altor patologii oncologice.

Cifre alarmante: dublarea cazurilor în ultimii ani

Între 2013 și 2024 au fost înregistrate:

• 5145 internări cu diagnostic de neoplasm pulmonar,
• 4206 pacienți unici tratați,
• Dublare a cazurilor între 2022–2024 (624/an) față de 2013–2020 (345/an),
• Estimare pentru 2025: peste 700 de cazuri noi.

„Perioada de pandemie a fost exclusă din analiză, pentru a evita distorsionarea rezultatelor”, a subliniat prof. dr. Cristian Oancea.

Factori de risc și comorbidități: ce spun datele

Analiza bazată pe inteligență artificială a inclus 761 de variabile clinice, patologice și geografice. Printre comorbiditățile cele mai asociate cu cancerul pulmonar s-au identificat:

• BPOC: risc asociat între 44% și 80%,
• Astm bronșic: până la 15%,
• Emfizem pulmonar: până la 42%,
• Bronșiectazii: între 18% și 31%.

Aceste boli sunt corelate direct cu poluarea, fumatul activ sau pasiv și expunerea profesională la substanțe toxice.

Distribuție geografică: unde sunt cei mai mulți pacienți

Geocodificarea pacienților a permis analiza distribuției bolii:

• Timișoara – zone centrale și metropolitane,
• Zone suburbane,
• Mediul rural din județul Timiș,
• Cazuri din afara județului.

„Un procent semnificativ de fumători extremi se regăsesc în mediul rural, unde accesul la servicii de prevenție este mai scăzut”, a explicat S.L. dr. ing. Versavia Ancușa, Universitatea Politehnica Timișoara.

Publicație internațională și recunoaștere regională

Rezultatele studiului au fost publicate în prestigioasa revistă internațională “Cancer”, confirmând că Spitalul Victor Babeș Timișoara a devenit un centru regional de referință în oncologia pulmonară. Peste 37% dintre pacienții tratați provin din afara județului Timiș.

Recomandări pentru viitor: digitalizare și prevenție

Pentru a combate creșterea alarmantă a cazurilor, specialiștii recomandă:

• Standardizarea digitală a raportării oncologice,
• Crearea unei baze de date naționale pentru cancer,
• Telemedicină și centre satelit în zone defavorizate,
• Digitalizarea imagisticii patologice.

„Ne așteptăm ca incidența cancerului pulmonar să continue să crească până în 2035. E nevoie de politici publice ferme și digitalizare extinsă pentru a schimba această realitate”, a concluzionat prof. Oancea.