Sistemul de umectare al iazului de la Moldomin a fost finalizat. Reprezintă sau nu o soluție împotriva poluării?
„Este o mare realizare pentru Moldova Nouă și pentru vecinii din Serbia. Dacă până acum așteptam ploaia pentru a opri poluarea, de acum înainte sistemul de aspersoare va rezolva această problemă. Din ultimele discuții pe care le-am avut cu firma de construcții am înțeles că lucrarea este finalizată. După ce se vor opri ploile, am să merg personal acolo pentru a vedea cum funcționează sistemul respectiv,” a precizat prefectul județului Caraș-Severin, Matei Lupu.
Articol editat de Radio Resita, 7 mai 2019, 21:04 / actualizat: 8 mai 2019, 6:50
Matei Lupu a mai precizat că soluția este una provizorie. În urma consultărilor s-a hotărât umectarea prafului. Astfel, va exista posibilitatea de a folosi iazul în cazul în care întreprinderea minieră își va relua activitatea. Dacă s-ar fi optat pentru acoperirea zonei respective cu pământ și gazon, decantarea prafului rezultat în urma tratării chimice a bauxitei nu ar mai fi fost posibilă. În momentul de față se fac demersurile necesare pentru a repornit mineritul la Moldova Nouă. Variantele luate în calcul sunt privatizarea sau o asociere cu Roșia Montană.
Președintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera, Cornel Popovici Sturza, susține că aspersoarele nu vor rezolva problema poluării în zonă.
C.P.S:„Ne menținem punctul de vedere că soluția de a ecologiza zona respectivă rămâne înierbarea. Este singura soluție care funcționează și nu este nevoie de costuri suplimentarea pentru întreținere.
Redeschiderea mineritului înseamnă folosirea unei suprafețe de iaz pentru descărcarea apelor reziduale. Conform calculelor mele, suprafața necesară pentru acest proces este de 40-60 de hectare. Iazul are 120 de hectare. Cine i-a împiedicat să folosească metoda propusă de noi pe restul suprafeței?”
Conform președintelui GEC Nera, cei mai afectați de praful de steril de la Moldomin sunt vecinii din Serbia care practică turismul.
Aflat recent într-o vizită la Reșița, primarul orașului Veliko Gradiște, Dragan Milić, trăgea un semnal de alarmă asupra problemelor pe care le creează praful de la Moldomin.
„Este o problemă foarte mare. Atunci când bate vântul tot orașul Veliko Gradiște și Lacul de Argint sunt acoperite de acest praf chimic. Din păcate, în cei aproximativ 7 ani de când mă ocup de această problemă nu s-a rezolvat nimic. Singurul lucru pe care mi-l doresc este ca acest sistem de aspersoare să oprească poluarea. Foarte mulți oameni de afaceri au ales să își dezvolte afaceri la Lacul de Argint și sunt foarte afectați de perioadele în care se ridică acest praf. Aproape 200 de milioane de euro au fost investiți în această zonă,” a precizat pentru Radio Reșița, primarul orașului Veliko Gradiște, Dragan Milić.
