[FOTO-AUDIO] Semnal de alarmă, de Ziua internaţională a monumentelor şi siturilor, pentru judeţul Caraş-Severin!

În fiecare an, la 18 aprilie, ICOMOS – Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor celebrează Ziua internaţională a monumentelor şi a siturilor aprobată în cadrul celei de-a 22-a Conferinţe Generale a UNESCO din 1983. Această zi oferă posibilitatea ca publicul larg să conştientizeze dimensiunea patrimoniului monumentelor şi siturilor la nivel naţional şi mondial, precum şi a vulnerabilităţii acestuia. Totodată, sunt aduse în atenţia oamenilor şi eforturile necesare protecţiei şi conservării acestui patrimoniu.

Articol editat de Radio Resita, 18 aprilie 2019, 08:28 / actualizat: 18 aprilie 2019, 17:06

La 18 aprilie 1982, cu ocazia unui simpozion organizat de ICOMOS Tunisia, a fost sugerată ideea de a se stabili o zi pentru a sărbători diversitatea patrimoniului din întreaga lume. Pornind de la această idee a fost stabilită Ziua internaţională a monumentelor şi siturilor, proiect aprobat de Comitetul executiv al organizaţiei.

În cadrul sesiunii Conferinţei Generale a UNESCO din 22 noiembrie 1983, a fost adoptată o Rezoluţie în acest sens, recomandându-se statelor membre să examineze posibilitatea de a declara ziua de 18 aprilie ca Ziua internaţională a monumentelor şi siturilor. În timp ce, mai multe ţări şi regiuni au stabilit ca zi a patrimoniului – Ziua europeană a patrimoniului, sărbătorită în fiecare an în septembrie, Ziua internaţională a monumentelor şi siturilor a reprezentat o oportunitate pentru toate Comitetele Naţionale ICOMOS de a susţine cauza lor împreună, în aceeaşi zi. Programul din această zi este coordonat de Comitetul Internaţional ICOMOS Pentru Turism Cultural la care este conectată reţeaua ICOMOS din întreaga lume.

ICOMOS şi-a consacrat activitatea în vederea conservării şi protejării monumentelor, ale ansamblurilor şi siturilor aparţinând patrimoniului cultural. Este singura organizaţie non-guvernamentală la nivel mondial care se dedică promovării aplicării teoriei, metodologiei, dar şi a tehnicilor ştiinţifice în vederea conservării patrimoniului arhitectural şi arheologic. Activitatea sa se bazează pe principiile consacrate în Carta Internaţională din 1964 privind conservarea şi restaurarea monumentelor şi siturilor (Carta de la Veneţia).

Membrii ICOMOS, între care se află arhitecţi, istorici, arheologi, istorici de artă, geografi, antropologi, ingineri şi urbanişti, contribuie la îmbunătăţirea proceselor de conservare a patrimoniului, având în vedere standarde şi tehnici pentru fiecare tip de bunuri culturale de patrimoniu: clădiri, oraşe istorice, peisaje culturale şi situri arheologice.

România a acceptat Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural la 30 martie 1990, prin Decretul 187/1990, devenind stat parte a Convenţiei. Ţara noastră are trecute pe Lista Patrimoniului Mondial: Delta Dunării, Biserici din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric din Sighişoara, Biserici de lemn din Maramureş.

Monumentele istorice din Caraş-Severin riscă să rămână doar pe hârtie. O parte din cele 450 de astfel de clădiri din judeţ se află într-o stare avansată de degradare. Ele au fost lăsate în paragină de către proprietari din lipsă de fonduri sau chiar din nepăsare.

Cea mai gravă situaţie este în staţiunea Băile Herculane, situaţie confirmată şi de muzeograful Carmen Albert, de Ziua internaţională a monumentelor şi a siturilor. Un exemplu este acoperişul Băilor Neptun, care s-a prăbuşit la începutul anului. În prezent autorităţile fac demersuri pentru reabilitarea clădirii.

Tot ce este de patrimoniu este distrus. Este mai rău ca la un incendiu. Ziduri, iar la interior… unde nu se vede ce este acolo…Nu ştiu ce mai aşteptăm. Mă gândesc cu groază că până în 1989, tot ce este acum distrus era perfect funcţional.

După ani de zile în care au fost lăsate în paragină, monumentele istorice din Băile Herculane încep să se prăbuşească la propriu. Un exemplu este locul în care împăratul Franz Iosef şi împărăteasa Sissi veneau de la Viena pentru a se trata. Acoperişul Băilor Neptun a căzut la începutul anului, iar în prezent autorităţile fac demersuri pentru reabilitarea clădirii.