Secretele industriei textile româneşti dezvăluite într-o expoziţie unică la Timişoara
Centrul cultural FABER a găzduit joi, 3 octombrie 2024, vernisajul expoziţiei ‘Secrete Întreţesute’, care explorează industria textilă din Timişoara şi din România.
Articol editat de Valentina Adam, 3 octombrie 2024, 18:52
Realizată prin colaborări inedite între designeri români, cercetători, ingineri, producători, fabrici de textile locale şi studenţi, expoziţia scoate în evidenţă puterea designului de a schimba modele de lucru convenţionale din industrie şi prezintă abordări îndrăzneţe şi vizionare de a colabora şi produce.
Proiectul este susţinut de Universitatea Politehnica Timişoara, prin implicarea cercetătorului Cătălin-Cristian BOTEAN, doctorand în cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare.
Lucrările prezentate abordează teme esenţiale pentru dezvoltarea industriei textile, precum deşeurile textile, reciclarea şi reutilizarea creativă (upcycling) şi lacunele din lanţurile de aprovizionare.
Expoziţia ‘Secrete Întreţesute’, curatoriată de Martina Muzi, face parte din programul Design Signals de la FABER care îşi propune să investighze ecosistemul designului din Timişoara şi urmăreşte fragmentările şi transformările ramurilor industriei din oraş.
Ancorată în raportul sociologului Norbert Petrovici, ‘Schimbări pe pieţele globale de textile: Rolul României în lanţul valoric global între 1962 şi 2022’, expoziţia reflectă starea actuală a industriei textile în România, dar şi în oraş, din perspectivă economică şi socio-culturală, considerând factorii istorici şi relaţia cu piaţa globală.
Din punct de vedere istoric, marile fabrici de stat precum Uzinele Textile Timişoara (UTT), 1 Iunie, Industria Lânii (ILSA), Bumbacul au fost esenţiale pentru economia şi viaţa comunităţii Timişoarei, modelând cartiere întregi şi mijloace de trai. Cu toate acestea, odată cu creşterea concurenţei la nivelul UE, producţia de masă a scăzut. Astăzi, deşi industria este mai puţin vizibilă, este departe de a fi dispărută.
Conform cercetării, din anii 1990 până la mijlocul anilor 2000, exporturile de textile au deţinut cea mai mare pondere în coşul de exporturi al României, reprezentând 25% din totalul exporturilor. Până în 1998, importanţa sectorului textil a crescut semnificativ la 36%, devenind cea mai mare categorie de export până la mijlocul anilor 2000. Cu toate acestea, în perioada de după criza globală din 2008, ponderea sectorului textil a scăzut considerabil la 6,9% până în 2021.
Chiar dacă procentul de export de textile a scăzut mult după criza din 2008, exporturile de textile ale României au rămas relativ stabile după. Această tendinţă nu sugerează o slăbire a poziţiei României în sectorul textil global, ci mai degrabă o creştere generală a globalizării lanţului de aprovizionare textil, cu o valoare de piaţă mai mare tranzacţionată la nivel global, o concurenţă sporită şi schimbări în lanţurile globale de aprovizionare.
În plus, industria textilă din România s-a adaptat şi au apărut sisteme de producţie mai mici şi mai flexibile, profund interconectate cu sectoare precum cel automotive, chimic şi agricol. În industria automotive, România exportă bunuri intermediare esenţiale, cum ar fi scaune auto(19,68%) şi fibre sintetice, care sunt componente cruciale în procesele de producţie în ţări precum Germania şi Franţa.
Cu toate acestea, România în continuare exportă o varietate de bunuri de consum finale cu un grad ridicat de complexitate, cum ar fi costume şi pantaloni pentru femei (5,03%), costume şi pantaloni pentru bărbaţi (4,03%), încălţăminte din piele (6,00%) şi paltoane pentru femei (3,86%).
Curatoarea Martina Muzi, designer şi profesoară de design la Design Academy Eindhoven, despre conceptul curatorial şi designerii prezenţi în expoziţia ‘Secrete Întreţesute’: ‘Industria textilă face parte din patrimoniul industrial al oraşului şi este recunoscută ca fiind materialul cel mai des în contact cu pielea noastră, motiv pentru care suntem interesaţi să o observăm în ansamblu, ca un rezultat al tehnicilor complexe de ţesut, al transformărilor resurselor, al inteligenţei maşinilor, al proceselor inginereşti, al cunoştinţelor umane, al memoriei colective şi al provocărilor de mediu. Designerii selectaţi pentru expoziţia ‘Secrete Întreţesute’ sunt curioşi şi deschişi să experimenteze la intersecţia dintre design, industrie şi cercetare. Proiectele lor multidisciplinare arată o varietate de abordări de design, unelte, tehnici, medii şi materiale.’
Oana Simionescu, arhitect, director executiv FABER, despre patrimoniul industrial şi importanţa colaborării: ‘Programul Design Signals a reuşit să aducă împreună designeri tineri şi profesionişti români, cercetători, fabrici de textile, studenţi, ingineri, producători, dar şi foşti muncitori din fabrici. Anul acesta, am deschis uşile fabricilor de textile din Timişoara pentru a dezvălui procesele din interior, dar şi pentru a crea colaborări unice între acestea şi designeri. Am continuat şi colaborarea cu Universitatea Politehnica Timişoara, cu care împreună am creat conexiuni între designeri şi ingineri pentru lucrări de design inovative. A fost foarte important pentru noi să înţelegem ce a însemnat industria aceasta pentru oameni, de aceea am invitat foşti muncitori să ne povestească despre munca şi viaţa în fabricile de textile. Ne dorim ca acest tip de colaborare să fie un punct de referinţă pentru importanţa industriilor creative în sectorul economic şi administrativ al oraşului.’
Expoziţia ‘Secrete Întreţesute’ poate fi vizitată în perioada 3 octombrie – 24 noiembrie, la FABER – halele Azur, de marţi până vineri, între orele 10:00 – 19:00, iar în weekend, între orele 11:00 – 19:00. În zilele de 4 şi 5 octombrie, expoziţia face parte din programul Noaptea Albă a Galeriilor şi are program extins de vizitare, până la ora 22:00. Expoziţia beneficiază de un program de mediere prin tururi ghidate, dar şi de programe speciale pentru copii.
Vernisajul expoziţiei este urmat de un performance muzical al artistului Marcus Aburelius, care va surprinde publicul cu experimentări avant-pop, povestiri AV şi sunete augmentate prin software, toate create special pentru această ocazie.
După vernisajul expoziţiei, pe 4 octombrie, va avea loc o conferinţă care aduce împreună designeri, cercetători şi reprezentanţi ai fabricilor de textile din Timişoara. Conferinţa aduce în prim-plan subiectele-cheie din lucrările în expoziţie, precum: evoluţia industriei textile în România, resursele locale, reciclarea şi reutilizarea creativă a materialelor textile. Prezenţa la Conferinţă este deschisă publicului şi gratuită.
Programul poate fi consultat aici https://www.facebook.com/events/1388738999179026
Programul Design Signals continuă demersul început anul trecut împreună cu Universitatea Politehnica Timişoara – Bright Cityscapes. Parte din Programul Naţional Timişoara 2023: Capitală Europeană a Culturii, programul a oferit o iniţiere în evoluţia sectorului industrial din Timişoara, prin practici contemporane de design şi a adus împreună gânditori, designeri, sociologi, reţele creative, mediul academic, instituţii şi companii internaţionale, într-o serie de expoziţii, conferinţe şi ateliere. Design Signals va continua şi în următorii ani, investigând industria chimică şi cea agroalimentară.
Partener strategic: Universitatea Politehnica Timişoara
Proiectul este finanţat prin Ordinul Arhitecţilor din România, Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) şi Centrul de Proiecte al Municipiului Timişoara.
Cu sprijinul partenerilor: Convenţia Organizaţiilor Studenţeşti din Politehnică (COSPOL), Direcţia de Asistenţă Socială a Municipiului Timişoara, Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de Vest Timişoara, Het Nieuwe Instituut, Muzicon, Organizaţia Studenţilor din Universitatea de Vest din Timişoara (OSUT), The European Creative Hubs Network (ECHN)
Colaboratori: Ami Amalia, Cottontex, Ecocinix, IMP România, LanaTerm, ISHO, Pasmatex, Uniunea Tehnologiilor Textile (UTT)
Susţinut de: Banca Transilvania, Azur, Hamilton, Flex. Partener mobilitate: Autonom
Partener media principal Radio Guerrilla. Parteneri media: Empower Artists, Igloo, Kajet, Platforma ISCOADA, Revista Atelierul, Ştiri de Timişoara, The Institute, TVR Timişoara, Zeppelin.ro
FABER este un centru cultural independent, fondat de un grup de antreprenori timişoreni din domeniile arhitectură, IT şi social-cultural. Încrederea în potenţialul Timişoarei şi dorinţa de a contribui la consolidarea industriei creative din oraş i-au adus împreună, în 2017, când au decis achiziţionarea halei industriale din complexul AZUR şi transformarea ei în clădirea FABER.
Calităţile arhitecturale ale spaţiului FABER s-au bucurat de recunoaştere internaţională în cadrul premiilor New European Bauhaus 2020, clădirea FABER devenind finalistă la categoria ‘Clădiri renovate în spiritul circularităţii’. Arhitecţii clădirii – echipa FOR au fost nominalizaţi la prestigiosul Premiu european pentru arhitectură, Mies Van Der Rohe şi premiaţi în cadrul Bienalei de Arhitectură BETA 2022.
În anul Timişoara – Capitală Europeană a Culturii, FABER a devenit un spaţiu de referinţă pentru o serie de evenimente din cadrul agendei culturale. În parteneriat cu Universitatea Politehnica Timişoara, FABER a desfăşurat programul Bright Cityscapes, prin care a început investigarea economia Timişoarei şi a ecosistemului industrial. În 2024, FABER continuă programul de design şi investighează o industrie a cărei poveste nu este doar despre automatizare, externalizare şi reţele, ci şi despre rezilienţă şi invizibilitate: industria textilă.
Universitatea Politehnica Timişoara, universitate de cercetare avansată şi educaţie, este una dintre şcolile româneşti cu tradiţie, recunoscută în plan naţional şi internaţional, atât prin activitatea generaţiilor de cadre didactice, cât şi prin activitatea de excepţie a unor academicieni prestigioşi. În structura Universităţii Politehnica Timişoara sunt incluse facultăţi, departamente, institute şi centre de cercetare, biblioteci, cămine, cantine, baze sportive, precum şi serviciile tehnice şi administrative, editura şi tipografia, policlinica studenţească. Cele 10 facultăţi ale universităţii asigură programe de studii pentru aproximativ 13.500 studenţi.
În 2023, UPT a lansat platforma Campus Creativ pentru a coagula energia creativă şi a susţine multidisciplinaritatea atât în procesele didactice, cât şi spre publicul larg.
