Se lucrează la inventarierea adăposturilor civile din Caraș-Severin

Autoritățile din Caraș-Severin au declanșat o nouă campanie de inventariere a adăposturilor de protecție civilă. Majoritatea dintre spații nu sunt întreținute corespunzător, spune președinte Comitetului județean pentru situații de urgență, prefectul Ioan Dragomir.

Articol editat de Sebastian Dragomir, 29 februarie 2024, 06:01 / actualizat: 29 februarie 2024, 21:41

“Situația de la care plecăm din urmă cu câțiva ani era undeva la 100 de mii de locuri pentru adăpost în județ.  Din păcate, starea unora dintre acestea nu mai este corespunzătoare. În ultima perioadă am reluat și această activitate de asigurare a adăposturlor în caz de necesitate”.

Conform ultimei analize, în Caraș-Severin sunt 45 de astfel de obiective, iar la Reșița sunt cele mai multe, adică 32, la Caransebeș și Oțelu Roșu câte 4, în Băile Herculane, 2, iar în Anina niciunul (n.r. a confirmat şeful SVSU din primăria oraşului Cristian Mosoroceanu).

Comandantul pompierilor din Caraș-Severin, locotenent colonel Ionel Tilca, susține că ne confruntăm și cu un vid legislativ în ceea ce privește adăposturile de protecție civilă.

„Există adăposturi simple, în locuințe familiale care nu pot fi considerate ca fiind adăposturi publice. E bine să avem și această evidență pentru că în cazul unui seism, de exemplu, dacă oamenii reușesc să se adăpostească după un prim val, îi putem găsi acolo. Avem și adăposturi care fac parte din fondul privat de adăpostire și acolo am identificat unele scăpări legislative. Așteptăm să vedem dacă pot fi impuse sub o anumită formă obligații pentru cei care le au în evidență de a le preda mai departe. Ele există în teren, dar nu mai sunt în grija nimănui. Vom prioritiza această activitate de reactualizare a evidenței adăposturilor și în câteva luni sperăm să avem o situație cât de cât actualizată”.

Cele mai multe dintre adăposturile de protecţie civilă din Reşiţa se găsesc în zonele: Centru, Lunca Bârzavei şi Lunca Pomostului, însă doar riveranii cunosc locaţiile exacte. Din cele 32 de adăposturi existente la ora actuală, cele mai multe necesită reparaţii pentru că, sunt nefuncţionale.

Din punct de vedere al normelor tehnice de construcţie, adăposturile realizate, în cadrul clădirilor, trebuie să ofere câte un metru pătrat de suprafaţă utilă pentru fiecare persoană. La spitale şi şcoli, capacitatea de primire trebuie să fie de cel puţin 2/3 din numărul total al paturilor, respectiv, elevilor. Pentru asigurarea unui grad sporit de protecţie, adăposturile de protecţie civilă trebuie să fie, de regulă, complet îngropate în pământ, cu nivelul planşeului la nivelul terenului, se arată în normele tehnice de realizare a buncărelor. Uşile de intrare în buncăre trebuie să fie metalice, etanşe şi cu grosimi de cel puţin 14 şi cel mult 25 de milimetri. Fiecare astfel de adăpost trebuie să aibă o instalaţie de filtrare şi ventilare a aerului, toaletă şi chiuvetă funcţionale, dar şi o cale de salvare în cazul prăbuşirii clădirii. Întreţinerea acestor instalaţii cade în sarcina primăriilor, chiar dacă spaţiile în care funcţionează adăposturile sunt ale asociaţiilor de locatari.