Pentru Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa data de 9 ianuarie înseamnă debutul anului cultural al germanilor din sud-vestul ţării. De ce? Fiindcă în această zi, în anul 1898, se năștea în Reșița Alexander Tietz, cea mai importantă și complexă personalitate a etniei germane din Banatul Montan a secolului al XX-lea.
Binecunoscutul scriitor, etnograf şi pedagog reşiţean Alexander Tietz (9 ianuarie 1898 – 10 iunie 1978) a editat în timpul vieţii cinci cărţi în limba germană, care conţin legende şi povestiri culese de la mai mulţi locuitori ai acestui spaţiu. A scris totodată multe articole în presa germană şi română a timpului. Postum i-au apărut 8 cărţi, editate la Reşiţa, Timișoara şi Bucureşti. De asemenea i-au fost selectate câteva poveşti pentru o înregistrare pe suport digital.
Alexander Tietz a devenit Cetățean de onoare post mortem al municipiului Reșița, la data de 24 februarie 2004.
Numele lui este purtat în prezent de biblioteca germană din Reşiţa, în faţa căreia a fost ridicat şi bustul său realizat de artistul plastic bucureştean Horea Flămând. De asemenea, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din municipiul Reşiţa îi poartă numele alături de cel al unchiului său după mamă, Corneliu Diaconovici, primul enciclopedist român.
Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuţi pedagogi germani reşiţeni din secolul trecut, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism şi protecţia mediului.
La biblioteca germană care îi poartă astăzi numele, secție a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“ din municipiul de pe Bârzava, va fi organizată joi, 9 ianuarie de la ora 17.00 o evocare a personalității lui Alexander Tietz și o lansare de carte, semnată de Erwin Josef Ţigla.
Anul acesta, vor fi marcaţi şi cei 30 de ani de la fondarea Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (9 ianuarie 1990).
Manifestarea va fi înrămată muzical de grupul vocal-instrumental „Intermezzo” şi corul „Franz Stürmer”.
Foto: arhiva
