[UPDATE] Avantaje ilicite în favoarea cui?

Articol editat de Mirabela Afronie, 22 decembrie 2015, 14:10 / actualizat: 12 ianuarie 2016, 12:44

Cauza penală va fi repusă pe rolul instanţei în 12 ianuarie 2016, de la ora 12.00, când va fi audiat, din nou, Sorin Frunzăverde şi martorul Darian Laurenţiu Ciobanu, „în vederea lămuririi unor aspecte”, în baza art. 395, alin. 1 din Codul de Procedură Penală…

Hotărârea a fost comunicată în şedinţă publică, în absenţa părţilor şi nu poate fi atacată. Art. 395, alin. 1 din Codul de procedură penală spune că  “Dacă în cursul deliberării instanţa apreciază că o anumită împrejurare trebuie lămurită şi este necesară reluarea cercetării judecătoreşti sau a dezbaterilor, repune cauza pe rol. Prevederile privind citarea se aplică în mod corespunzător”.

DNA îi acuză pe Sorin Frunzăverde şi Ionesie Ghiorghioni, care deţineau şi funcţii în conducerea PNL Caraş-Severin, de “obţinerea de foloase necuvenite”, în temeiul art. 13 din Legea nr. 78/2000. Cei doi au fost acuzaţi că înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale ar fi exercitat presiuni de natură administrative asupra primarilor din judeţ, pentru obţinerea de voturi în favoarea candidatului PNL, Klaus Iohannis, fapt infirmat de martorii audiaţi săptămîna trecută de către instanţă.

Potrivit art. 12 din Legea nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, modificată, sînt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sînt săvîrşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale;
b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
Grupul Multidisciplinar privind Corupţia (G. M. C.),  înfiinţat în iunie 1994 de către Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei,  a adoptat provizoriu următoarea definiţie: „Corupţia  cuprinde comisioanele oculte şi toate celelalte conduite care implică persoane învestite cu funcţii publice sau private, care şi-au încălcat obligaţiile care decurg din calitatea lor de funcţionar public, de angajat privat, de agent independent sau dintr-o altă relaţie de acest gen, în vederea obţinerii de avantaje ilicite, indiferent de ce natură, pentru sine sau pentru alţii.” În accepţiunea acestei convenţii, prin corupţie se înţelege faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct ori indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit ori promisiunea unui astfel de avantaj necuvenit care afectează exerciţiul normal al unei funcţiuni sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau avantajului necuvenit ori promisiunii unui astfel de avantaj necuvenit. Foloasele trebuie să fie necuvenite, adică legal nedatorate, să aibă caracter de retribuţie, întrucât invocarea unui alt titlu atrage calificarea de abuz în serviciu. Prin expresia ”alte foloase” se înțeleg orice fel de avantaje patrimoniale, bunuri, comisioane, împrumuturi, premii, amînarea plății unei datorii folosința gratuită a unei locuințe, prestații de servicii în mod gratuit, angajarea, promovarea în serviciu,  dar și avantaje nepatrimoniale, acordarea unui titlu sau a unui grad, distincții onorifice.

Chiar dacă legea permite un avantaj patrimonial indirect, acesta trebuie să profite tot făptuitorului, deşi în chip mediat. Fără existenţa unei asemenea proporţii, fapta nu este caracterizată penal (daruri ocazionale, expresia unor sentimente de recunoştinţă ori respect personal – cf art. 4 alin. (1) din lege), după cum lipsa raportului de legătură, de retribuire poate caracteriza o altă infracţiune, cum ar fi, de exemplu, un abuz în serviciu. Sensul de folos „indirect” se referă la persoane interpuse, dar tot în ideea exact a recompensării actului făptuitorului. Expresia „indirect” se referă la persoane interpuse ce mijlocesc tranzacția, în vreme ce sintagma ” pentru sine sau pentru  altul” se referă la destinația foloaselor.

În acord cu întreaga doctrină juridică română, prin expresia ”pentru altul” legiuitorul a înțeles să incrimineze și o destinație colaterală, deviată a foloaselor. Întotdeauna există această relație de cauzalitate, există o contraprestație, o recompensare personală, ca un contraechivalent al conduitei sale, o plată proprie, și nu un folos căpătat de un terț.

Întrebările care se nasc, firesc, din acest proces sunt: este preşedintele Klaus Iohannis beneficiarul acestor “foloase necuvenite” invocate de procurorii DNA? Şi dacă DA, atunci ce a promis Domnia Sa lui Sorin Frunzăverde?

***

Sentinţa în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde şi fostului vicepreşedinte, Ionesie Ghiorghioni a fost amânată. Deşi Tribunalul Caraş-Severin trebuia să se pronunţe astăzi, cauza a fost repusă pe rol, termenul de judecată fiind 12 ianuarie ora 12.00. Motivul instanţei: s-au constatat nişte aspecte ce urmează a fi lămurite, cf art. 395 alin 1 CPP. Va fi reluată cercetarea judecătorească şi vor fi reaudiaţi inculpaţii şi martorul Darian Ciobanu, secretarul judeţului. Decizia nu poate fi atacată de către părţi.