România trece la ora de vară

România va trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026. Trecerea se va face în noaptea de sâmbătă spre duminică, iar ora 3.00 va deveni ora 4.00. Măsura are o lungă istorie și stârnește numeroase controverse.

Ideea orei de vara a apărut pentru prima oară în anul 1784 la propunerea celebrului om de știință Benjamin Franklin. Acesta a scris un eseu în care a expus câteva idei pentru economisirea uleiului folosit la lămpile de iluminat. Una din metode era adaptarea timpului pe parcursul verii.

Ora de vară este valabilă din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, atunci când se revine la ora de iarnă, ora oficială standard. Această practică, aplicată din 1932 și folosită de peste 100 de țări, are ca scop economisirea energiei electrice prin utilizarea optimă a luminii naturale. De-a lungul anilor au existat discuții privind renunțarea la această schimbare. Totuși, nu a fost luată o decizie oficială.

Povestea orei de vară

Pe când se află la Paris, la vârsta de 78 de ani, Franklin a studiat modul în care lămpile cu ulei produceau lumină și cât de eficiente erau acestea. Se spune că într-o dimineață de vara, Benjamin Franklin s-a trezit la ora 6.00 surprins de cât de multă lumina îi întra în camera. La început a crezut că lumina puternică provenea de la lămpile cu ulei, dar apoi a observat că Soarele tocmai răsărea.

Ideea lui Franklin a fost preluată de către William Willett, un constructor britanic. El a propus într-un pamflet din 1907 să se adauge 20 de minute în fiecare duminică din aprilie, și să se scadă aceste minute în duminicile lunii septembrie. În anul 1908 s-a încercat introducerea acestei reguli, în Marea Britanie, dar ideea a fost respinsă.

Ideea orei de vară a fost propusă și în 1898 de neo-zeelandezul George Hudson. Scopul său era asemănător: alinierea activităților umane cu lumina naturală pentru a reduce consumul de energie pentru iluminat.

Începuturile orei de vară

Primii care au introdus ora de vara au fost germanii, în anul 1916. Au urmat britanicii care au introdus ora de vara tot în 1916, dar într-o perioadă diferită. Alte țări care au introdus ora de vara au fost Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania.

Pe 19 martie 1918, măsura s-a introdus și în Statele Unite dar a fost folosită doar până în 1919. Din cauza opoziției fermierilor s-a renunțat la ora de vară. Cea mai mare confuzie a fost în SUA unde fiecare stat avea propria regulă de introducere a orei de vară, situație ce s-a menținut până în 1966.

În prezent ora de vară nu este folosită în țările de la Ecuator și de la tropicul Capricornului. De asemenea, două țări importante, Japonia și China, nu folosesc ora de vară.

În România a fost introdusă prima oară în 1932 între 22 mai și 2 octombrie. Din 1933 și până în 1940 s-a renunțat la acest obicei. Ulterior, ora de vară a fost introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lui octombrie. Forma actuală a regulii orei de vară este în vigoare din 1997.

Urmărește-ne și pe Google News

Articol editat de Casandra Silitra, 28 martie 2026, 09:17

Ideea orei de vara a apărut pentru prima oară în anul 1784 la propunerea celebrului om de știință Benjamin Franklin. Acesta a scris un eseu în care a expus câteva idei pentru economisirea uleiului folosit la lămpile de iluminat. Una din metode era adaptarea timpului pe parcursul verii.

Ora de vară este valabilă din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, atunci când se revine la ora de iarnă, ora oficială standard. Această practică, aplicată din 1932 și folosită de peste 100 de țări, are ca scop economisirea energiei electrice prin utilizarea optimă a luminii naturale. De-a lungul anilor au existat discuții privind renunțarea la această schimbare. Totuși, nu a fost luată o decizie oficială.

Povestea orei de vară

Pe când se află la Paris, la vârsta de 78 de ani, Franklin a studiat modul în care lămpile cu ulei produceau lumină și cât de eficiente erau acestea. Se spune că într-o dimineață de vara, Benjamin Franklin s-a trezit la ora 6.00 surprins de cât de multă lumina îi întra în camera. La început a crezut că lumina puternică provenea de la lămpile cu ulei, dar apoi a observat că Soarele tocmai răsărea.

Ideea lui Franklin a fost preluată de către William Willett, un constructor britanic. El a propus într-un pamflet din 1907 să se adauge 20 de minute în fiecare duminică din aprilie, și să se scadă aceste minute în duminicile lunii septembrie. În anul 1908 s-a încercat introducerea acestei reguli, în Marea Britanie, dar ideea a fost respinsă.

Ideea orei de vară a fost propusă și în 1898 de neo-zeelandezul George Hudson. Scopul său era asemănător: alinierea activităților umane cu lumina naturală pentru a reduce consumul de energie pentru iluminat.

Începuturile orei de vară

Primii care au introdus ora de vara au fost germanii, în anul 1916. Au urmat britanicii care au introdus ora de vara tot în 1916, dar într-o perioadă diferită. Alte țări care au introdus ora de vara au fost Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania.

Pe 19 martie 1918, măsura s-a introdus și în Statele Unite dar a fost folosită doar până în 1919. Din cauza opoziției fermierilor s-a renunțat la ora de vară. Cea mai mare confuzie a fost în SUA unde fiecare stat avea propria regulă de introducere a orei de vară, situație ce s-a menținut până în 1966.

În prezent ora de vară nu este folosită în țările de la Ecuator și de la tropicul Capricornului. De asemenea, două țări importante, Japonia și China, nu folosesc ora de vară.

În România a fost introdusă prima oară în 1932 între 22 mai și 2 octombrie. Din 1933 și până în 1940 s-a renunțat la acest obicei. Ulterior, ora de vară a fost introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lui octombrie. Forma actuală a regulii orei de vară este în vigoare din 1997.

Urmărește-ne și pe Google News